Aditivii alimentari.

mituri_si_fapte_despre_aditivii_alimentari

Aditivii alimentari au fost folositi in prepararea si pastrarea alimentelor inca din cele mai vechi timpuri. Insa, in ultimul secol, odata cu dezvoltarea fara precedent a industriei alimentare, ei au capatat un rol primordial in procesarea alimentelor. Datorita cererii foarte mari de produse alimentare prelucrate, a crescut si cererea de substante care sa faciliteze prelucrarea materiei prime, conservarea pe o perioada mai mare timp a produselor alimentare, etc. Din aceasta cauza substantele naturale, folosite pana atunci, au fost inlocuite cu substante sintetice, mai usor de produs si deci mai ieftine.

Aditivii alimentari, notati cu litera E – datorita alinierii la normele Uniunii Europene –sunt continuti in majoritatea produselor alimentare. Utilitatea acestor aditivi alimentari este ca ei mentin calitatea si siguranta produselor o perioada mai mare de timp, mentin sau imbunatatesc gustul produselor, asigura controlul aciditatii si alcalinitatii produselor, mentin consistenta produselor, de asemenea mai mentin aroma sau culoarea produselor alimentare. In absenta acestora, populatia nu ar mai cumpara cu placere foarte multe produse uzuale: bauturi racoritoare, produse de patisserie si cofetarie, bomboane de tot felul, gemuri, marmalade, mezeluri, multe preparate culinare realizate in unitatile de alimentatie publica.

Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici , consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. De aceea  normele pentru utilizarea aditivilor alimentari prevad  cantitatile maxime de substanta care pot fi folosite in diversele categorii de produse alimentare. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole Statele Unite ale Americi si Uniunea Europeana au interzis o parte din E-uri. Tarile Uniunii Europene fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari, scopul fiind siguranta alimentara a consumatorilor.

–  Laboratoarele de la noi nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

– in multe din produsele de pe piata moldoveneasca se gasesc E-uri interzise, si pentru care nu ia nimeni atitudine.

food-additives

Potrivit  art. 1 din  Norma  privind  aditivii  alimentari  destinati utilizarii  in  produsele  alimentare  pentru  consum  umanprin  aditivi alimentari  se  intelege  orice  substanta  care  in  mod  normal  nu  este consumata  ca  aliment  in  sine  si  care  nu  este  utilizata  ca  ingredient alimentar  caracteristic,  avand  sau  nu  valoare  nutritiva,  prin  a  carei adaugare  intentionata  la  produsele  alimentare  in  scopuri  tehnologice  pe parcursul  procesului  de  fabricare,  prelucrare,  preparare,  tratament, ambalare,  transport  sau  depozitare  a  unor  asemenea  produse  alimentare, devine  sau  poate  deveni  ea  insasi  sau  prin  derivatii  sai, direct  sau indirect,  o  componenta  a  acestor  produse  alimentare.

CLASIFICARE.  CODIFICARE

 Aditivii  alimentari  pot  fi  clasificati  avand  in  vedere  mai  multe  criterii

In functie  de  scopul  urmarit  si  efectul  asupra  produsului, aditivii  pot  fi clasificati astfel:

 

  1. aditivi organoleptizanti
    • coloranti
    • decoloranti
    • amelioranti de  culoare
    • aromantizanti si  potentiatori  de  arome
    • amelioranti de  gust
    • edulcoranti
    • emulgatori
    • gelifianti
    • acidulanti

images (1)

  1. aditivi conservanti
    • antioxidanti
    • neutralizanti
    • antiseptice
    • antibiotice
    • alti aditivi  din  aceasta  familie

 

  1. aditivi nutritionali

acestia  se  numesc  si  tonifianti, fiind  de  fapt  substante  din  categoria nutrientilor  care  se  adauga  in  acele  produsele  alimentare  in  scopul cresterii  valorii  nutritive:

  • aminoacizi
  • proteine
  • saruri minerale
  • vitamine

images

  1. o alta  clasificare  intalnita  in  literatura  de  specialitate  imparte aditivii  alimentari  in  functie  de  actiunea  acestora  in:
  2. conservanti alimentari

Acestia  asigura  prelungirea  datei  de  pastrare, a  stabilitatii  produselor alimentare, au  actiune  bacteriostatica .

Principalii  conservanti  alimentari  admisi  prin  normele  de  igiena  sunt:

  • acidul benzoic
  • sarurile acidului  benzoic de  potasiu (K), calciu (Ca), sodiu (Na)
  • acidul ascorbic
  • sarurile acidului  ascorbic  de  potasiu (K), calciu (Ca), sodiu (Na)
  • acidul propionic
  • sarurile acidului  propionic  de  potasiu (K), calciu (Ca), sodiu (Na)
  • nitratii de  sodiu (Na)  si  de  potasiu (K)

 

  1. antioxidantii alimentari

Sunt   substante  care  asigura  stabilitatea  grasimilor  si  produselor alimentare  ce  contin  grasimi, cu  exceptia  untului   ( la  care  nu  se admite  folosirea  lor).

Actiunea  antioxidanta  se  datoreaza  faptului  ca  aceste  substante  au capacitate  marita  de  a  lega  oxigenul, comparativ  cu  gliceridele, acizii grasi  nesaturati  care  leaga  mai  greu ( se  mareste  perioada  de  inductie a  rancezirii), de  exemplu:

  • tocoferolul alfa
  • substante de  sinteza:

– galatul  de propil

– galatul  de octal

– galatul de  duodecil

Anumite  substante  chimice  maresc  efectul  antioxidant  al  acestor substante ( substante  sinergetice):

  • acidul citric
  • acidul ascorbic
  • alte substante  din  aceasta  categorie

Efectul  sinergetic  se  datoreaza  blocarii  metalelor  ce  favorizeaza rancezirea  grasimilor.

c) aromantizatii alimentari

Cuprind  substante  naturale  sau  sintetice  foarte  variate  utilizate  pentru potentarea  aromei  si  gustului  produselor  alimentare  care  nu  contin  sau contin  arome  in  cantitati  insuficiente.

950-Personal-Apothecary-Herb-Sampler-Kit

 

  1. amelioratorii alimentari

Sunt  substante  chimice  naturale  sau  sintetice, utilizate  pentru  modelarea anumitor  proprietati  ale  produselor. Pot  fi:

  • Acestia potenteaza  sau  contribuie  la  formarea aspectului, culorii  si  gustului
  • amelioratori de  gust
  • revelatori de  gust
  • amelioratori de  textura
  • emulgatori
  • amelioratori de  consistenta
  • amelioratori de  culoare
  • Potrivit unei  alte  opinii  se  face  distinctia  intre  urmatoarele  tipuri de  aditivi  in  functie  de  criteriul  actiunii:
  1. conservanti alimentari
  2. antioxidanti alimentari
  3. aromatizanti alimentari
  4. amelioratori alimentari
  5. coloranti alimentari

Conform  Anexei I  la  Normele  privind  aditivii  alimentari,  aditivii alimentari  se  clasifica in urmatoarele categorii:

  1. coloranti E 100 – E 182 (orice substante care redau sau intensifica culoarea produselor alimentare si pot fi constituenti naturali ai produselor alimentare si/sau alte surse naturale, care in mod normal nu sunt consumati ca alimente in sine sin u sunt utilizati ca ingrediente caracteristice in alimentatie; de asemenea colorantii sunt preparatele obtinute din produsele alimentare si alte materiale naturale obtinute prin extractie fizica si/sau chimica conducand la o extractie selective a pigmentilor in raport cu constituentii nutritive sau aromatici)
  2. conservanti E 200 – E 297 (substante care prelungesc durata de conservare a produselor alimentare, protejandu-le impotriva alterarii cauzate de microorganisme)
  3. antioxidanti E 300 – E 390 (substante care prelungesc durata de conservare a produselor alimentare, protejandu-le impotriva alterarii cauzate de oxidare, cum ar fi rancezirea grasimilor si modificarea culorii)
  4. emulgatori E 400 – E 496 (substante care permitformarea sau mentinerea unui amestec omogen de doua sau mai multe faze imiscibile cum ar fi uleiul si apa din produsele alimentare)
  5. saruri de topire E 400 – E 496 (substante care disperseaza proteinele din branzeturi si distribuie astfel omogen grasimile si alte componente)
  6. agenti de ingrosare E 400 – E 496 (substante care maresc vascozitatea unui produs alimentar)
  7. gelifianti E 400 – E 496 (substante care confera produsului alimentar consistenta prin formarea unui gel)
  8. stabilizatori E 400 – E 496 (substante care permit mentinerea starii fizico-chimice a unui produs alimentar; stabilizatorii contin substante care permit mentinerea unei dispersii omogene a doua sau mai multe substante nemiscibile intr-un produs alimentar, care stabilizeaza, conserva sau intensifica culoarea existenta a unui produs alimentar)
  9. stimulatori de arome E 600 – E 640
  10. acidifianti E 300 – E 390            (substante care maresc aciditatea unui produs alimentar si/sau ii confera un gust acru)
  11. corectori de aciditate E 300 – E 390 (substante care modifica sau limiteaza aciditatea sau alcalinitatea unui produs alimentar)
  12. antiaglomeranti E 500 – E 580 (substante care reduce tendinta de aglomerarea particulelor dintr-un produs alimentar)
  13. amidon modificat E 1400 – E 1450 (substanta obtinuta cu ajutorul unuia sau mai multor tratamente chimice ale amidonului alimentar, care a fost supusa unui tratament fizic sau enzimatic si care poate fi fluidificata prin tratament acid sau alcalin sau de albire)
  14. indulcitori E 900 – E 999
  15. agenti de afanare E 400 – E 496 (substante sau combinatii de substante care elibereaza gaze si maresc astfel volumul aluatului)
  16. antispumanti E 500 – E 580 (substante care previn sau limiteaza formarea soumei)
  17. agenti de glazurare E 900 – E 999 (substante care aplicate pe suprafata produsului alimentar ii confera un aspect stralucitor sau iiasigura un strat protector)
  18. amelioratori de faina E 500-E 580               (substante care adaugate la faina sau aluat ii imbunatateste calitatile panificabile)
  19. agenti de intarire E 500 – E 580 (substante care permit formarea sau mentinerea ferma sau crocanta a tesuturilor fructelor sau legumelor sau care in contact cu gelifiantii formeaza sau intaresc un gel)
  20. agenti de umezire E 1200 – E 1202 (substante care previn uscarea produselor alimentare, compensand efectul unei umuditati atmosferice scazute, sau favorizeaza dizolvarea unui praf intr-un mediu apos)
  21. agenti de sechestrare (de blocare) E 400 – E 496 (substante care formeaza complexe chimice cu ioni metalici)
  22. enzime E 1100 – E 1105
  23. agenti de incarcare
  24. gaz propulsor si gaz de ambalare E 900 – E 999 (prin gaze propulsoare se intelege gaze, altele decat aerul, care au ca efect expulzarea unui produs alimentar din recipient; prin gaze de ambalare se intelege gaze, altele decat aerul, care sunt introduse intr-un recipient inainte, pe parcursul sau dupa introducerea produsului alimentar in recipient).

Pentru a avea o reglementare forte precisa in acest domeniu si pentru a facilita informarea consumatorilor, Uniunea Europeana a decis, in anul 1979, prin intermediul Comisiei Codex Alimentarius, ca fiecare aditiv autorizat sa fie semnalat pe etichete sau pe ambalaje prin litera E, urmata de trei sau patru cifre. Clasificarea Codex Alimentarius  in cazul aditivilor si auxiliarilor coincide cu clasificarea Comisiei Economice Europene (CEE). Aceasta masura a fost preluata si de multe state din afara Uniunii, inclusive tara noastra.

Aceasta codificare alocata fiecarui aditiv alimentar indica faptul ca:

  1. a fost testat pe animale si s-a dovedit sigur pentru consum
  2. a fost inregistrat ca un aditiv permis la forurile de specialitate
  3. este un mijloc de identificare al unui aditiv. De exemplu prima cifra indica natura aditivului.

SURSELE   ADITIVILOR  ALIMENTARI

Aditivii alimentari sunt substante mai rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe ori fiind de sinteza.

Intre aditivi, aromatizantii alimentari cuprind substante naturale sau sintetice foarte variate.

Comitetul de experti FAO/OMS propune clasificarea substantelor de aroma in urmatoarele grupe: sintetice,care nu se gasesc in natura; naturale; condimente; plante condimentare si substante derivate dinacestea; substante de aroma obtinute din materii prime naturale; substante sintetice echivalente.

Aromele naturale provin din diverse materii prime, putandu-se recupera in timpul proceselor tehnologice. Exista si substante ce pot fi folosite prin incapsulare.

Aromatizatii sintetici sunt admisi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de patierie, inghetata, ciocolata, margarina, bauturi alcoolice distillate si altor produse conform nornelor in vigoare.

In ceea ce priveste colorarea produselor alimentare, aceasta se poate realiza prin trei modalitati:

  • folosirea de materii prime colorate: legume si fructe colorate sau sucurile lor, galbenus de ou, cacao, cafea, etc;
  • utilizarea de coloranti naturali extrasi din alimente: carotenoizi, xantofile, rosu de sfecla, pigmenti antocianici, etc;
  • adaugarea de coloranti sintetizati din materii prime nealimentare.

Din punctual de vedere al inocuitatii sunt preferate primele doua procedee. In general insa, industria alimentara opteaza pentru colorantii sintetici, deoarece au putere mare de colorare, sunt relative mai ieftini decat cei naturali si prezinta comoditati de pastrare si intrebuintare.

Specialistii in igiena alimentatiei recomanda urmatoarele masuri la folosirea colorantilor sintetici:

  • colorarea artificiala a alimentelor sa fie restransa cat mai mult posibil sis a nu fie autorizati colorantii derivati din nuclee care s-au dovedit cancerigene; nu se admite folosirea colorantilor interzisi de lege;
  • utilizarea colorantilor san u fie acceptata decat atunci cand este impusa de considerente economice temeinice;
  • nu se recomanda folosirea colorantilor in cazul alimentelor care se consuma in stare proaspata;
  • este considerate frauda intrebuintarea colorantilorin scopul mascrii unui inceput de alterare;
  • informarea consumatorilor trebuie sa fie clara si precisa, cand se ofera un produs colorat artificial.

Exemple de coloranti:

  • in categoria colorantilor galbeni intalnim:
  • E100, Curcumina, are o sursa naturala si anume sofranul de India, din familia ghimbirului
  • E 101, Riboflavina
  • E 102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
  • E 104, Quinolina, are o sursa artificiala si anume gudronul sintetic de huila
  • E 107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursa atat gudronul de huila, cat si colorantul Azo
  • E 110, Galben Sunset, produs sintetic avand ca sursa atat gudronul sintetic de huila, cat si colorantul Azo
    • In familia colorantilor rosii, intalnim:
  • E 120, acidul carminic,obtinut din surse naturale
  • E 122,Azorubina,
  • E 123, Amarant
  • E 124, Rosu Ponceau
  • E 127, Eritrozina, toate acestea avand ca sursa gudronul de huila sau colorantu Azo
    • In categoria colorantilor albastri:
      • E 131 (Albastru Patent), E 132 (Indigotina), E 133 (Albastru Brilliant) au ca sursa gudronul de huila

In ceea ce priveste antioxidantii si conservantii, acestia sunt naturali sau sintetici in cazul antioxidantilor, si numai sintetici in cazul conservantilor. Antioxidantii si conservantii sintetici folositi la protectia produselor alimentare sunt de natura fenolica: sorbati, benzoati si p-hidrobenzoati.unii conservanti actioneaza ca substante antiseptice. Ele se opun multiplicarii in alimente a microorganismelor saprofite de alterare (mucegaiuri, bacterii, drojdii). Concomitant, antisepticele pot inhiba sau distruge si microorganismele patogene pentru om. Se face astfel profilaxia imbolnavirilor determinate de germenii respectivi. Antisepticele folosite la conservarea produselor alimentare trebuie sa indeplineasca doua conditii esentiale: sa nu prezinte toxicitate fata de organismul uman si sa nu degradeze produsul conservat.

Pentru indulcirea produselor alimentare se pot folosi doua grupe de compusi:

– indulcitori naturali, care la randul lor, se impart in indulcitori naturali cu valoare energetica: zaharul, zaharul invertit, glucoza, fructoza, sorbita, xilitolul, etc. si indulcitori naturali fara valoare energetica: dehidrocalconele, acidul gliceric, monelina, etc.

– indulcitori sintetici: zaharina, ciclamatii, aspartamul.

Indulcitorii se utilizeaza:

  • pentru a conferi un gust dulce produselor alimentare
  • ca indulcitori de masa

este autorizata prezenta unui indulcitor in urmatoarele cazuri:

  1. – in produsele alimentare fara adaos de zahar sau cu valoare energetica scazuta

–  in produsele alimentare dietetice compuse destinate unui regim hipocaloric

– in produsele alimentare compuse cu o durata de conservare prelungita, atata timp cat indulcitorul este autorizat in unul din ingredientele produsului alimentar compus

  1. b) daca produsul alimentar este destinat numai pentru prepararea unui produs alimentar conform legislatiei in vigoare.

Etichetarea unui indulcitor de masa continand polioli si/ sau aspartame trebuie sa cuprinda urmatoarele avertismente:

  • pentru polioli: ”consumul excesiv poate produce efecte laxative
  • pentru aspartam: “contine o sursa de fenilalanina”

 

Agentii de intarire sunt de trei tipuri: naturali, modificati si sintetici. Cei mai importanti agenti de intarire sunt: gelatina, pectinele (E440),agar-agarul (E406), guma guar (E412), tragacanta (E413), esterii de celuloza(E460), amidonul modificat(E1400-E1450).

CRITERII DE UTILIZARE A ADITIVILOR ALIMENTARI

Utilizarea aditivilor implica un anumit risc determinat de efectele negative, chiar toxice, pe care le pot exercita. Problema care se pune este de a determina obiectiv raportul care exista intre beneficiu si risc in folosirea aditivilor alimentari.

Multi aditivi nu necesita o expertizare aprofundata, deoarece ei fac parte din compozitia normala a unor alimente consummate de mii de ani de catre oameni. Iata cateva exemple:

*acidul citric – E 330, cunoscut si folosit ca “sare de lamiae” este principalul acid al fructelor citrice- lamai, portocale, mandarine, grepfruit,

*acidul tartaric –E 334, principalul acid din struguri,

* acidul malic – E 296, principalul acid din mere ,pere, gutui,

* acidul ascorbic (vitamina C) – E 300, din fructe si legume,

*acidul lactic – E 270, din iaurt, lapte batut, sana, chefir,etc.,

*acidul acetic – E 260,din otet,

*pectinele – E 440, din multe fructe si legume: mere, pere, gutui, capsuni, coacaze, morcovi, etc,

*lecitina – E 322, din galbenusul de ou, grasimile laptelui, ficat, creier, soia,

*celuloza – E 461, din fructe, legume, leguminoase, seminte de cereale, paine neagra si intermediara etc.

Multi coloranti utilizati sunt naturali: carotenul (E 160a),capsatina (E160c), ruxibantina (E 160d), luteina (E 161), rosu de sfecla (E 162), riboflavina (E 101). De asemenea substante de gelificare si ingrosare se obtin din semintele, fructele sau gumele unor arbori exotici sau alge: acidul alginic si alginati (E 400-E 404), agar-agar (E 406), caragenan(E 407), guma caruba(E 410), guma guar(E 412), tragacant (E 413), guma xantan (E 415), acid glutamic si glutamate (E 620 – E 625).

O atentie deosebita se acorda aditivilor sintetici. Astfel, in anul 1955, conferinta FAO/OMS asupra substantelor straine adaugate produselor alimentare a recomandat constituirea Comitetului mixt FAO/OMS al expertilor pentru aditivi alimentari, care a decis redactarea Codexului Alimentar. Aceste reglementari, care au fost completate continuu, prevad:

  1. Folosirea aditivilor alimentari nu se justifica decat daca raspunde unuia sau mai multor din urmatoarele scopuri:

– conservarea calitatii nutritive a unui produs alimentar;

– imbunatatirea insusirilor de conservabilitate sau stabilitate;

– sporirea interesului consumatorilor pentru produsele alimentare;

– marirea aportului de componenti nutritive in alimentele dietetice sau de regim.

Folosirea aditivilor se interzice:

  • cand doza propusa prezinta un risc pentru sanatatea consumatorului;
  • cand rezulta o diminuare sensibila a valorii nutritive a produsului alimentar;
  • cand se urmareste mascarea defectelor calitative ale uni produs sau pentru a ascunde efectele unei tehnologii de fabricatie si manipulare neacceptate;
  • cand se urmareste inducerea in eroare a consumatorului;
  • cand efectul dorit poate fi obtinut prin alte metode de fabricatie satisfacatoare din punct de vedere economic sau tehnic.
  1. Dozele de aditivi utilizate nu trebuie sa depaseasca concentratii rational necesare si care, cu metode de fabricatie corespunzatoare, sa permita obtinerea rezultatului tehnologic urmarit.
  2. aditivii alimentari trebuie sa raspunda unor norme de puritate acceptate.
  3. Toti aditivii care sunt efectiv folositi, sau care vor fi folositi ulterior, trebuie sa faca obiectivul unui examen toxicologic corespunzator. Aditivii alimentari acceptati trebuie sa fie supusi unui control permanent privind decelarea eventualei aparitii de efecte nocive; ei trebuie sa fie reconsiderati de fiecare data cand este necesar, tinand seama de conditiile de intrebuintare.
  4. Aprobarea fara rezeve sau cu titlu de provizoriu a unui aditiv alimentar trebuie in masura posibilului sa se refere numai la produsele alimentare determinate, la scopuri specifice si la conditii particulare.
  5. Cand un produs alimentar ce contine aditivi este consumat, in special, de anumite grupuri ale colectivitatii, autorizarea folosirii aditivilor trebuie sa se bazeze pe cunoasterea consumului produsului in cauza ce catre grupurile respective.
  6. Cantitatea de contaminanti prezenta nu trebuie sa depaseasca concentratiile nepericuloase.

La testarea efectelor toxice ale aditivilor trebuie sa se repecte urmatoarele reguli:

  • aditivul propus trebuie sa fie experimentat pe cel putin doua specii de animale, din care una nu trebuie sa fie rozatoarele, aceasta spre a mari sansele experimentarilor pe animalele care metabolizeaza substantele la fel ca omul;
  • experimentele trebuie continuate pe toata durata vietii si chiar pe doua generatii ale uneia din aceste specii, aceasta pentru a putea observa eventualele efecte cumulative sau teratogene;
  • dozele experimentale trebuie sa fie simtitor superioare celor pe care omul risca sa le absoarba , pentru ca omul poate sa fie mai sensibil fata de aceasta substanta decat animalul de experienta si aceasta sensibilitate poate varia de la un individ la altul.

Ca principiu general, nici o substanta nu va fi admisa in alimentatia umana daca se dovedeste a fi cancerigena pentru indiferent ce animal.

Pentru fiecare substanta este necesar sa se stabileasca criteriile de puritate obligatorii, deoarece exista posibilitatea ca aditivul san u fie toxic, dar impuritatile sa se caracterizeze printr-o mare toxicitate.

Orientarea pe plan international este ca utilizarea aditivilor alimentari sa se faca pe principiul substantelor admise (teste positive).

Ultima lista a E-urilor a fost publicata  recent in revista  franceza “Villejuif”. In aceasta figureaza E-uri care s-au dovedit a avea un grad de nocivitate mai mare decat cel estimate initial. Unele dintre ele sunt cancerigene, iar altele doar periculoase pentru sanatate. Acestea sunt:

E-uri cancerigene:

E 123, E 131, E 142, E 210, E 211, E 212,

E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 330

E-uri periculoase:

E 102, E 120, E 124, E 153, E 220, E 221,

E 222, E 223, E 224, E 226, E 232, E 250,

E 251, E 252, E 311, E 312, E 407, E 450

Astfel acesti aditivi ar putea produce urmatoarele simptome si afectiuni:

E 102 – Tartrazina – Se cunoaste ca provoaca atacuri de astm si urticarie la copii, modifica perceptia si comportamentul, produce agitatie si confuzie; inhiba metabolismul zincului si interfera cu digestia enzimatica. Sensibilitatea la tartrazina se asociaza cu sensibilitatea la aspirina; probabil implicat si in producerea cancerului. Este interzis in Norvegia, Austria si Finlanda. Restrictii in utilizare in Suedia si Germania.

E 104 – Galben de chinolina- Poate produce astm, rash-uri cutanate. Persoanele cu sensibilitate la aspirina trebuie sa-l evite. Interzis in Norvegia, Japonia, USA.

E 110 – Galben Sunset – poate provoca reactii alergice cum ar fi: dureri abdominale, congestie nazala, bronhoconstrictie, tumori renale, modificari cromozomiale si alterarea gustului pentru alimente. Potential cangerigen si astmatic; persoanele cu rinite trebuie sa-l evite. Este asociat cu incetinirea cresterii si severe pierderi in greutate la animalele testate si crestere incidentei tumorilor la animalele de laborator.

E 120 – Cosenila – este periculos

E 122 – Azorubina-  poate fi cancerigen; poate produce reactii neplacute la astmatici si la persoanele cu alergie la aspirina; Interzis in Austria, Norvegia, Suedia, Japonia si SUA.

E 123 – Amarant – poate provoca astm, eczema, urticarie si afectiuni hepatice; de asemenea poate produce cancer. Interzis in Austria, Rusia, Norvegia, Suedia, Japonia, SUA.

E 124 – Rosu Ponceau – colorant artificial, periculos

E 131- Albastru Patent  – Este interzis in Australia, SUA si Norvegia. Din testele pe animalele de laborator este asociat cu cancerul. Poate cauza dermatite si purpura.

E 132 – Indigotina –poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii adverse

E 142 – Verde S – poate cauza astm, rash cutanat si agitatie; la animalele testate a avut si un efect mutagen

E 153 – Carbune vegetal- poate provoca tulburari gastrice

E 155 – brun HT –poate produce reactii adverse in special la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Poate produce sensibilitate dermica

E 210 – acidul benzoic-  si derivatii sai ( E211- E 219), pot produce crize de astm, in special la pacientii dependenti de medicatia steroidiana antiastmatica, tulburari neurologice, si pot reactiona cu E222 (sulfit acid de sodiu), provocand hiperreactivitate la copii;

E 220, 221, 222, 223, 224, 226- Se cunoaste ca produc dureri de cap, gastrite, diaree, rash cutanat, atacuri de astm, disfunctionalitati renale, distrugerea vitaminei B; trebuie evitat de pacientii care sufera de conjunctivite, bronsite, emfizem, astm bronsic sau afectiuni cardiovasculare;

E 230 – bifenil, difenil – cu acest conservantsunt tratate fructele. Recent au fost trecute in UE de la aditivi la pesticide

E 233 – conservant artificial interzis in UE

E 239 – conservan artificial cancerigen

E 250 – nitritul de sodiu- in alimente poate duce la formarea de mici cantitati de substante cu potential cancerigen

E 312 – Galat de dodecil – poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimentele pentru sugari si copii mici deoarece produce tulburari hematologice; este asociat de asemenea cu tulburari nervoase;

E 420 – Sorbitol si sirop de sorbitol – poate produce tulburari gastrice

E 555 – Silicatul de aluminiu si potasiu- se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si potasiu este asociat cu boala Alzheimer

E 621 – glutamatul monosodic – O serie de autori au pus in evidenta faptul ca GMS poate exercita un efect toxic asupra sistemului nervos central. Un sindrom specific , cunoscut sub denumirea “sindromul restaurantelor chinezesti”, a fost descris in literatura si se manifesta prin febra si cresterea tensiunii dupa consumarea unor produse cu continut mare de GMS. Alte efecte: obezitate, boala Alzheimer, dureri de cap, insomnii, cancer, fibromialgie.

E 952 – Ciclamatul – poate produce migrene si alte reactii adverse; unee testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA si Anglia din cauza potentialului cancerigen

ANEXA – GHIDUL ADITIVILOR ALIMENTARI

 COLORANTI (E 100-E 181)

Nr. Numele Comentarii
E 100 Curcumina Culoare galben-portocaliu; provine din radacina plantei curcuma,dar este sintetizata artificial. Este utilizata in branza, margarina, fish fingers. Efecte benefice: scade glicemia la diabetici, poate creste secretia de bila, protejand ficatul de substante toxice.
E 101 Riboflavina Vitamina B2 si colorant; se gaseste in vegetalele verzi, in oua, lapte, ficat si rinichi; utilizat in margarine si branzeturi.
E 102 Tartrazina Este un colorant azoic galben. Se utilizeaza in colorarea bauturilor, dulciurilor, gemurilor, cerealelor, supelor instant.

 

E 104 Galben de chinolina  
E 110 Galben Sunset FCF

Galben Orange S

Utilizat in cereale, patiserie, dulciuri, snack food, inghetata, bauturi; produs sintetic;
E 120 Cosenila, Acid carmic, Carmin Culoare rosie; produsa de insecte; rar folosita

 

 

E 122 Azorubina, Carmoizina Culoare rosie; se utilizeaza in martipan , jeleuri.
E 123 Amarant Produs in natura de planta cu acelasi nume; se utilizeaza produsul sintetic. Este o hidrocarbura policiclica aromata. Este cunoscut si sub alte denumire: bordeau S, red 2, rosu naftol SB. Face parte din categoria colorantilor azoici. In dozele utilizate in experimentari s-a constatat ca nu are efectecancerigene. Din punct de vedere al efectelor toxice, unele cercetari au aratat lipsa de toxicitate (administrat o perioada scurta de timp), altele au aratat ca la consumul indelungat apar modificari in strucura ficatului si splinei. Folosit in prajituri, jeleuri;
E 124 Rosu Ponceau 4R, Rosu Cosenila A Culoare rosie artificial obtinuta; cancerigen la animale; poate produce reactii neplacute la astmatici si in caz de alergie la aspirina

Interzis in Canada, Norvegia, USA. Restrictii in Suedia

E 127 Eritrozina Hidrocarbura policiclica aromata; culoare rosie artificiala, utilizata in cirese, fructe conservate, dulciuri, patisserie, snack food; poate produce sensibilitate la lumina, dificultati de invatare; poate creste nivelul hormonilor tiroidieni si de aici hipertiroidie; un studio din 1990 a aratat ca produce cancer tiroidian la sobolani.

Interzis in Norvegia

E 128 Rosu 2G Are ca sursa colorantul Azo. Trebuie evitat de persoanele cu astm si sensibilitate la aspirina. Interzis in Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Elvetia, Australia, Noua Zeelanda, USA.
E 129 Rosu Allura AC Culoare artificiala rosu- oranj, utilizata in dulciuri, bauturi si condimente. A fost asociat cu aparitia cancerului. Interzisa in toata Comunitatea Economica Europeana.
E 131 Albastru Patent V Colorant artificial.
E 132 Indigotina, Carmin indigo Utilizat in inghetate, dulciuri, biscuiti; poate provoca voma, hipertensiune arteriala, roseli ale pielii, probleme de respiratie, tumori cerebrale si alte reactii alergice.

 

E 133 Albastru Brilliant FCF Hidrocarbura policiclica aromatica.utilizata in dulciuri si bauturi. Poate produce agitatie, roseate pielii, bronhoconstrictie ( combinata cu E127 si E132), modificari genetice.
E 140 Clorofile Clorofiline Culoare verde produsa de catre plante, in mod normal. Excesul poate provoca sensibilitate la lumina.
E 141 Complexe de cupru ale clorofilelor si clorofinelor Culoare oliv; produsa in mod natural de plante; nu se cunosc reactii adverse cand sunt folosite in alimentatie
E 142 Verde S Culoare verde; produsa sintetic; folosite in conservele de mazare si fasole, prajituri, jeleuri.
E 150a Caramel simplu Culoare maro inchis avand ca sursa sucroza; se recomanda evitarea utilizarii lui deoarece produce agitatie. Poate produce incetinirea cresterii, distrugerea vit.B. Utilizat in fructe conservate, bere, whiskey, biscuiti, stridii.
E 150b Caramel de sulfit de sodium A se vedea E 150a.
E 150c Caramel amoniacal A se vedea E 150a
E 150d Caramel cu sulfite de amoniu A se vedea E 150a
E 151 Negru Brilliant BN, Negru PN Culoare sintetica; poate fi carcinogenetic; utilizat in sosurile maro si in prajituri; poate provoca astm, urticarie si acutizari la pacientii cu rinite. Interfera cu actiunea unor enzime digestive.
E 153 Carbune vegetal medicinal Culoare neagra;utilizat in gemuri, jeleuri, lichioruri
E 154 Brun FK Colorant sintetic; se sintetizeaza pornind de la culoarea Azo
E 155 Brun HT Culoare maro; produs sintetic de la culoarea Azo; utilizat in ciocolata; poate produce acutizari ale bolii la astmatici si la pacientii cu sensibilitate la aspirina. Interzis in Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Norvegia, Elvetia, Suedia, USA
E 160a Caroteni Culori naturale portocaliu/galben;organismul uman ii transforma in Vit. A in ficat; se gasesc in morcovi si alte fructe si legume galbene sau portocalii
E 160b Annatto, bixina, norbixina Culoare rosie; derivate de la copacul numit Bixa Orellana; utilizat la colorarea branzeturilor, untului, margarinei, cerealelor; determina producerea de urticarie, astmsi agitatie. Se recomanda evitarea lui
E 160c Extract de ardei rosu,capsatina, capsorubina CONTIN VIT a, b, c SI MINERALELE Zn. Cu, Se, Co,Mo; se recomanda evitarea lui
E 160d Rubixantina Se recomanda evitarea lui
E 160e Beta-apocarotenal-8 (C 30) Culoare portocalie naturala; nu se cunosc reactii adverse
E 160f Ester etilic al acidului beta-apocarotenotic-8 (C30) Culoare portocalie naturala; nu se cunosc reactii adverse
E 161b Luteina Culoare galbena derivate din plante, natural se gaseste in frunzele verzi, galbenusul de ou, etc
E 161g Cantaxantina Culoare galbena , obtinuta din  surse animale (retinol); pigmentul se gaseste si in anumite ciuperci, crustacee, pesti.
E 162 Rosu de sfecla, betaina Culoare rosie obtinuta di sfecla rosie; nu are efecte adverse cunoscute, dar este de preferat a se evita la nou-nascuti si copii.
E 163 Antociani Violet, rosu, albastru – culori obtinute din floti, muguri si plante; nu au efecte adverse
E 170 Carbonat de calciu Sare minerala; poate fi obtinuta din minerale si din oasele animalelor; cateodata utilizat pentru acidifierea vinurilor, conservarea fructelor si legumelor; este toxic in doze mari, putand produce probleme psihice dar si pitre la rinichi, dureri abdominale, confuzie.
E 171 Dioxid de titan Culoare alba; nu se cunosc efecte negative.
E 172 Oxizi si hidroxizi de fier Coloranti negru, galben, rosu; toxic in doze mari.
E 173 Aluminiu Se recomanda evitarea lui; poate produce osteoporoza.
E 174 Argint Se recomanda evitarea lui;
E 175 Aur Se recomanda evitarea lui;
E 180 Litolrubin BK Colorant artificial. Sursa: colorantul Azo; probabil produse rash cutanat, agitatie si potential periculos pentru pacientii astmatici

 CONSERVANTI ( E 200 – E 290)

 

Nr. E Denumire Comentarii
E 200 Acid sorbic Este un acid monobasic saturat, din seria acizilor grasi. Se prezinta sub forma de cristale albe, minuscule, solubile in apa, din care cauza se prefera utilizarea sarurilor de sodiu si de potasiu. Posibil iritant pentru piele, poate cauza rash, astm si agitatie. Inhiba dezvoltarea bacteriilor. Se foloseste la branzeturi, vinuri;
E 202 Sorbet de potasiu Similar cu E 200
E 203 Sorbet de calciu Similar cu E200
E 210 Acid benzoic In stare purase prezinta sub forma unor ace incolore, putin solubile in apa, usor solubile in alcool si eter. Deoarece are solubilitate redusa, se foloseste sarea de sodiu, benzoatul de sodium, care este insa mai putin eficace si este in mai mare masura dependent de pH.  Se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, gume, condimente, dulciuri, gusari, inlocuitori de zahar.
E 211 Benzoat de sodiu Bauturile racoritoare dietetice contin o mare cantitate de benzoate de sodium; de asemenea laptele si produsele din carne, condimentele, produsele de panificatie,margarinele; este implicat in producerea rash-urilor urticariene si atacurilor astmatice.
E 212 Benzoat de potasiu Persoanele cu istoric de alergie ar putea avea reactii alergice. A se vedea E 210
E 213 Benzoat de calciu A se vedea E 212
E 214 p-hidroxibenzoat de etil A se evita; interzis in Australia
E 215 Derivat sodic al esterului

etilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita; interzis in Australia
E 216 p-hidroxibenzoat de propel
E 217 Derivat sodic al esterului

propilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita; interzis in Australia
E 218 p-hidroxibenzoat de metal Posibil alergen
E 219 Derivat sodic al esteruilui

metilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita
E 220 Dioxid de sulf Este un gaz incolor, mai greu decat aerul, cu miros caracteristic intepator si cu efecte iritante asupra mucoaselor. In industria alimentara se utilizeaza sub forma gazoasa sau in solutii apoase. Are un spectru larg de actiune asupra bacteriilor, mucegaiurilor si drojdiilor. Sensibilitatea acestora scade in ordinea aratata, explicand de ce unele tipuri de drojdii rezista la solutii mai diluate de antiseptic. Eficienta antimicrobiana creste pe masura ce mediul este mai acid. Concomitant cu efectul antiseptic, dioxidul de sulf exercita si o actiune de blocare a activitatii enzimelor oxidante, ceea ce permite pastrarea culorii naturale cat si a continutului in vitamine usor oxidabile. Se utilizeaza in bere, bauturi racoritoare, sucuri de fructe, vin, otet, produse din rosii. Se admite la ora actuala ca vinul reprezinta principalul furnizor de acid sulfuros in alimentatia umana si ca bautorii de vin depasesc valoarea maxima admisa.
E 221 Sulfit de sodiu A se vedea E 220; este o substanta generatoare de dioxid de sulf
E 222 Sulfit acid de sodiu A se vedea E 220
E 223 Metabisulfit de sodiu A se vedea E 220
E 224 Metabisulfit de potasiu A se vedea E 220
E 226 Sulfit de calciu A se evita. Interzis in Australia
E 227 Sulfit acid de calciu A se evita. Interzis in Australia
E 228 Sulfit acid de potasiu A se vedea E 220
E 230 Bifenil, difenil Difenilul se prezinta sub forma de cristale albe cu miros characteristic, insolubile in apa, dar solubile in alcool si grasimi. Are o actiune puternic antifungica. Se utilizeaza la fructele citrice pentru tratament superficial. Administrarea indelungata la animalele de laborator a produs intarzieri in crestere, scurtarea vietii, modificari histologice hepatice si renale, anemie. Interzis in Australia
E 231 Ortofenilfenol Se foloseste pentru tratamentul superficial al citricelor
E 232 Ortofenilfenat de sodiu A se vedea E 231
E 234 Nisina Este un antibiotic produs de bacterii; se gaseste in bere, pasta de tomate, budinci din gris, branza maturate si branza topita
E 235 Netamicina Inhiba dezvoltarea mucegaiurilor; poate provoca greturi, varsaturi, anorexie, diaree, iritatii ale pielii; se foloseste pentru tratamentul superficial al carnatilor uscati si afumati, precum si a branzeturilor tari, semitari si semimoi
E 239 Hexametilentetra

amina

Se mai numeste si urotropina; se prezinta sub forma de cristale incolore si inodore, dar cu foarte redusa actiune fungica; A se evita; se utilizeaza in branza Provolone
E 242 Dicarbonat de dimetil Se utilizeaza in sucurile de fructe, bauturile energizante si in vin; este conservant
E 249 Nitrit de potasiu  Este fixator de culoare si agent de conservare pentru carne. Se utilizeaza in produsele din carne netratate termic, afumate si uscate, in alte produse din carne afumata, produse din carne in conserva, sunca afumata;poate produce ameteli, dureri de cap; este potential carcinogen; nu este permis in alimentele pentru sugari si copii;
E 250 Nitrit de sodiu Poate provoca hiperreactivitate si alte reactii adverse; este restrictionat in multe tari; se recomanda evitarea lui;
E 251 Nitrat de sodiu Se utilizeaza in produsele din carne afumata, produse din carne in conserva, branza tare, semitare si semimoale, branzeturi pe baza de produse lactate, hering si scrumbii murate;
E 252 Nitrat de potasiu Poate produce agitatie si alte reactii adverse; potential carcinogenetic; restrictionat in multe tari
E 270 Acid lactic Acid alimentar obtinut prin fermentarea hidratilor de carbon din lapte, zer, cartofi, amidon de porumb sau melasa; este folosit la conservarea maslinelor spaniole, in branzeturi, deserturi congelate, bauturi carbogazoase cu aroma de fructe, dulciuri; este metabolizat greu de catre organismul copiilor mici.
E 280 Acid propionic Actiunea acidului propionic si a propionatilor este mai puternica decat a benzoatului de sodiu asupra mucegaiurilor, dar efectul asupra bacteriilor si drojdiilor este slab. Se foloseste la painea preambalata feliata si paine din secara, paine cu valoare energetica scazuta, paine partial preparata, preambalata, produse de panificatie fine preambalate, franzele, brise preambalate, branza si inlocuitori din branza;
E 281 Propionat de sodiu A se vedea E 280
E 282 Propionat de calciu A se vedea E 280
E 283 Propionate de potasiu A se vedea E 280
E 284 Acid boric Acidul boric si boratii sunt antiseptici foarte slabi, cu actiune bactericida redusa si lipsitid de effect fata de drojdii si mucegaiuri. Se prefera sarea de sodium (boraxul), care este mai solubila in apa; se utilizeaza la conservarea icrelor de sturioni (caviar), pestelui, crustaceelor. Boraxul si acidul boric se absorb rapid si se excreta lent. Din aceasta cauza, se pot acumula in organism, cu precadere in sistemul nervos central si in grasimi, diminuand consumul de oxigen, sinteza glutaminei si oxidarea adrenalinei. Au efecte iritante asupra mucoasei tubului digestive, deoarece inhiba activitatea enzimelor proteolitice si lipolitice, reduce coeficientul de absorbtie al substantelor nutritive calorigene.
E 285 Tetraborat de sodiu (borax) A se vedea E 284

ANTIOXIDANTI, ACIZI, SARURI MINERALE

(E 296 – E 385)

 

Nr. E Denumire Comentarii
E 297 Acid fumaric Este o substanta solida la temperature camerei, ieftina si foarte acra;se obtine din planta Fumaria officinalis sau prin fermentarea glucozei de catre ciuperci; se foloseste in bauturile nealcoolice sau in amestecuri pentru prajituri,; nu are efecte adverse cunoscute.
E 300 Acid L-ascorbic Se utilizeaza in bauturi, sucuri si alimente pentru sugari pe baza de fructe si legume, in alimente pe baza de cereale cu continut de grasimi inclusive biscuiti si pesmeti. In doze mari poate produce carii dentare, voma, diareea, litiaza renala. Persoanele cu litiaza renala, guta si anemie trebuie sa evite consumul de acid ascorbic.
E 301 L-ascorbat de sodiu Sarea de sodiu a vitaminei C. Vezi E 300
E 302 L-ascorbat de calciu Vezi E 300. poate produce litiaza cu oxalat de calciu
E 304 Palmitat de L-ascorbil Se utilizeaza in cereale, biscuiti si pesmeti si alimente pentru sugari cu continut de grasimi.
E 306 Extract bogat in tocoferol Vezi E 307
E 307 Alfa-tocoferol (Vitamina E) Vitamina E se gaseste in faina integrala, germenii de orez, uleiuri vegetale. Este distrusa prin rafinare si prin obtinerea fainii albe. Vitamina E previne rancezirea grasimilor. Studii recente arata ca vitamina E in cantitati mici reduce riscul bolilor cardiovasculare si cancerul
E 308 Gama-tocoferol Vezi E 307
E 309 Delta-tocoferol Vezi  E 307
E 310 Galat de propil Se gaseste in grasimi si uleiuri pentru fabricarea profesionala a produselor alimentare tratate termic, in ulei de gatit si grasime de gatit, exclusiv ulei de turta de masline, in untura , ulei de peste, grasime de pasare si oaie; se foloseste la amestecuri pentru patiserie, snacks pe baza de cereale, lapte praf pentru automate, supe si ciorbe deshidratate, sosuri, carne deshidratata, fructe in coaja prelucrate, mirodenii si condimente, cereale pre-preparate, cartofi deshidratati, guma de mestecat, adaosuri dietetice. Poate produce gastrite si iritatii ale pielii( dermatite, eczema, hiperkeratoze).
E 311 Galat de octil Vezi E 310; administrarea orala a galatului de octal produce la subiectii sensibilizati o reactie a mucoasei bucale. Din acest motiv comitetul FAO/OMS a interzis folosirea lui in bauturi.
E 312 Galat de dodecil Vezi E 310
E 315 Acid erithorbic Este produs din sucroza. Se utilizeaza la produsele din carne semiconservate si conservate, la produsele din peste conservate si semiconservate, peste cu carne rosie, refrigerat si congelat. Ne se cunosc efecte negative.
E 316 Erithorbat de sodium Vezi E 315
E 320 Butilhidroxianisol (BHA) Este un produs derivate din petrol. Se utilizeaza in margarine, gume de mestecat, mirodenii, condimente, cartofi deshidratati, adaosuri dietetice. Nu se permite folosirea in alimentele pentru sugari, deoarece provoaca reactii alergice, hiperreactivitate sau intoleranta; in doze mari a produs tumori la animalele de laborator.
E 321 Butilhidroxitoluen (BHT) Vezi E 320
E 322 Lecitine Se gaseste in soia, oua, alone, porumb, etc. nu este toxic. Se utilizeaza la producerea biscuitilor si pesmetilor, alimentelor pe baza de cereale, alimentelor pentru sugari, ciocolate, maioneze.
E 330 Acid citric Acid obtinut natural din fructele citrice; este folosit la biscuiti,peste conservat, branzeturi, formule pentru copii, amestecuri pentru supe, bauturi nealcoolice, produse din carne fermentate; Asociatia consumatorilor din Piata Comuna European ail asociaza cu afectiuni bucale
E 331 Citrati de sodiu Se utilizeaza in produsele pentru intarcarea sugarilor,precum si in branzeturi, creme. Nu are efecte adverse cunoscute.
E 332 Citrati de potasiu Vezi E 331, E 333
E 333 Citrati de calciu Se gaseste in produse pe baza de fructe cu un continut scazut de zahar
E 334 Acid tartaric Se utilizeaza in biscuiti si pesmeti, guma de mestecat, toate tipurile de alimente si bauturi; nu are efecte adverse daca este utilizat in cantitati mici
E 335 Tartrat de sodiu Vezi E 334
E 336 Tartrat de potasiu Vezi E 334
E 338 Acid fosforic Se obtine din minereu fosfat; este folosit in branzeturi; Asociatia consumatorilor din Piata Comuna European il asociaza cu tulburari digestive
E 339 Fosfati de sodiu i)fosfat monosodic

ii)fosfat disodic

iii)fosfat trisodic

Se gaseste in lapte partial deshidratat cu continut de pana sau mai mare de 28% materie uscata, in lapte praf si lapte degresat, smantana pasteorizata, sterilizata si preparata conform procedeului UHT, frisca si produse similare din grasimi vegetale, branza proaspata (exclusiv Mozzarella)

 

E 340 Fosfati de potasiu

i)fosfat monopotasic

ii)fosfat dipotasic

iii)fosfat tripotasic

Se utilizeaza la prepararea branzei topite si produselor similare acesteia, in produsele din carne, bauturi energizante si ape de masa preparate, suplimente dietetice, sare si inlociutorii sai, bauturi din proteine vegetale; nu au efecte adverse cunoscute
E 341 Fosfati de calciu Se utilizeaza in amestecurile din prafurile pentru desert si la producerea ghetei alimentare
E 343 Fosfati de magneziu

i)fosfat monomagnezic

ii)fosfat dimagnezic

Se utilizeaza in produsele fine de panificatie, faina, faina cu agenti de afanare, mustarul preparat, inlocuitori de sare
E 353 Acid metatartric Se utilizeaza la prepararea vinurilor; nu are efecte adverse cunoscute
E 354 Tartrat de calciu Se utilizeaza la biscuiti si pesmeti; se utilizeaza in alimentele pentru sugari
E 355 Acid adipic Se utilizeaza in umpluturi si glazuri pentru produse fine de panificatie, amestecuri din prafuri pentru desert, deserturi cu aspect de jeleu, deserturi cu arome de fructe, prafuri pentru prepararea de casa a bauturilor; este irritant ocular, se presupune ca are effect teratogen
E 356 Adipat de sodiu Vezi E 355
E 357 Adipat de potasiu Vezi E 355
E 363 Acid succinic Sefoloseste in deserturi, supe si ciorbe, prafuri pentru prepararea de casa a bauturilor
E 385 Etilena diamina tetra-acetat de calciu disodiu (calciu disodiu EDTA) Se utilizeaza in sosuri emoliente, boabe de leguminoase, legume, ciuperci si anghinare in conserva, peste in conserva, crustacee refrigerate si congelate, grasimi tartinabile avand un continut in grasimi de cel mult 41% grasimi; produce perturbari ale echilibrului electrolitic, afectiuni gastrointestinale, hematurie, crampe musculare. Este interzis in Australia. Este bine a se evita.

EMULSIFICATORI, STABILIZATORI, GUME VEGETALE

(E 400 – E 495)

 

Nr. E Denumire Comentarii
E 400 Acid alginic Acidul alginic si sarurile lui se folosesc la fabricarea jeleurilor de fructe, marmeladelor, pudingurilor, produselor zaharoase, la limpezirea sucurilor si vinurilor.nu prezinta risc pentru sanatate.
E 401 Alginat de sodiu  A se vedea E 400
E 402 Alginat de potasiu  A se vedea E 400
E 403 Alginat de amoniu  A se vedea E 400
E 404 Alginat de calciu  A se vedea E 400
E 405 Alginat de propan-1, 2-diol Se utilizeaza in emulsii grase, produse fine de panificatie, umpluturi, glazuri si invelisuri pentru produsele fine de panificatie si deserturi, produse de cofetarie din zahar, gheata alimentara pe baza de apa, snacks pe baza de cereale si cartofi, sosuri, bere, guma demestecat, preparate dinfructe si legume, bauturi aromate nealcoolice, lichior emulsionat, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimentar zilnic total sau a unei mese individuale, suplimente dietetice
E 406 Agar-agar Este folosit in industria produselor zaharoase, a marmeladei, la conservarea carnii si a pestelui, la fabricarea pudingurilor, a inghetatei. Din punct de vedere igienic nu exista limitari in utilizarea acestui produs.
E 407 Caragenan Este extras din alge rosii si este utilizat ca agent de gelificare, de stabilizare si emulsionare. Dupa unele date, caragenanul patruns in organism in cantitati mari poate irita mucoasa intestinala si forma chiar abcese.
E 407a Alge Euchema transformate
E 410 Guma carruba
E 412 Guma guar Se obtine din semintele de Ceratonia siliqua. Este  formata din galactomanani si se foloseste ca egent de legare si ca emulgator. Nu sunt limite pentru utilizarea ei.
E 413 Tragacant
E 414 Guma de acacia (guma Arabica)
E 415 Guma xantan
E 416 Guma Karaya Se utilizeaza in urmatoarele produse: snacks pe baza de cereale si cartofi, nuci si alone glasate, umpluturi, glazuri si invelisuri pentru produsele fine de panificatie, deserturi, sosuri emulsionate, lichior pe baza de ou, suplimente dietetice, guma de mestecat
E 417 Guma tara
E 418 Guma gellan
E 420 Sorbitol

i)sorbitol

ii)sirop de sorbitol

Se utilizeaza in produsele alimentare in general, lichioruri, peste, crustacee, moluste si cefalopode neprelucrate, refrigerate si congelate
E 421 Manitol A se vedea E 420
E 422 Glicerina
E 425 Konjac

i) guma de konjac

ii) glucomanan de konjac

E 431 Stearat de polioxietilena Se ulilizeaza in vinuri conform cu legislatia in vigoare
E 432 Monolaurat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 20) Se utilizeaza in urmatoarele produse alimentare: produse fine de panificatie, emulsii grase utilizate pentru patisserie, produse similare din lapte si smantana, gheata alimentara, deserturi, produse de cofetarie, sosuri emulsionate, supe, guma de mestecat, suplimente dietetice, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice utilizate pentru controlul greutatii destinate inlocuirii dozei alimentarezilnice totale sau a unei mese individuale
E 433 Monooleat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 60) A se vedea E 432
E 434 Monopalmitat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 40) A se vedea E 432
E 435 Monostearat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 60) A se vedea E 432
E 436 Tristearat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 65) A se vedea E 432
E 440 Pectine

i)pectina

ii)pectina amidata

In organismul uman pectinele se descompun in proportie de 90%. Deoarece nu s-au inregistrat efecte negative, expertii FAO/OMS nu limiteaza cantitatea de pectina utilizata ca aditiv.
E 442 Fosfatide de amoniu Se utilizeaza la produsele pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare inclusive umpluturi, produse de cofetarie pe baza de produsele mentionate mai sus
E 444 Acetate izobutirat de zaharoza Se foloseste in bauturile tulburi aromate nealcoolice
E 445 Esteri glicerici din rasini lemnoase Se utilizeaza in bauturile tulburi aromate nealcoolice, la tratarea superficiala a citricelor
E 450 Difosfati

i)difosfat disodic

ii)difosfat trisodic

iii)difosfat tetrasodic

v)difosfat tetrapotasic

vi)difosfat dicalcic

vii)dihidrogeno-difosfat de calciu

Se utilizeaza in sosuri,supe si ciorbe, ceai si infuzii de plante medicinale, cidru si rachiu de pere, guma de mestecat, produse alimentare sub forma de praf, bauturi din ciocolata si malt pe baza de produse lactate, cereale pentru micul dejun snacks
E 451 Trifosfati

i)trifosfat pentasodic

ii)trifosfat pentapotasic

Se utilizeaa in paste din peste si crustacee,glazuri, preparate speciale pentru uz nutritive special, membrane pentru produse din carne si vegetale
E 452 Polifosfati

i)polifosfat sodic

ii)polifosfat potasic

iii)polifosfat calcosodic

iv)polifosfati calcici

Se utilizeaza in produsele de cofetarie, la zahar pentru glazuri, taitei, aluaturi, file de peste neprelucrat, refrigerat si congelat, moluste si crustacee neprelucrate si prelucrate, refrigerate si congelate, produse din cartofi prelucrati, materii grase tartinabile exclusive unt, unt preparat din smantana acida, produse din crustacee in conserva, emulsii pe baza de apa pentru acoperirea formelor de patisserie, bauturile pe baza de cafea pentru masinile automate
E 459 Beta-ciclodextrina
E 460 Celuloza

i)celuloza microcristalina

ii)celuloza pulbere

Celuloza si esterii de celuloza sunt folositi la fabricarea sosurilor, pateurilor, inghetatei. Din punct de vedere al igienei alimenatre esterii celulozei sunt inofensivi, deoarece trec prin tractul intestinal si se elimina fara transformari. Cercetarile recente au demonstrate ca celuloza microcristalina, daca poseda fractiuni cu greutate moleculara mica, poate fi partial absorbita, patrunde in sistemul circulator si se poate depune pe peretii vaselor. Pentru alimentatie se impune folosirea celulozei microcristaline cu greutate moleculara ridicata.
E 461 Metilceluloza A se vedea E 460
E 463 Hidroxipropilcelu

loza

A se vedea E 460
E 464 Hidroxipropilmetilceluloza A se vedea E 460
E 465 Etilmetilceluloza A se vedea E 460
E 466 Carboximetilcelu

loza

Carboximetilcelu

loza de sodium

A se vedea E 460
E 468 Carboximetilcelu

loza de sodiu reticular

Se foloseste in suplimentele alimentare solide
E 469 Carboximetilcelu

loza hidrozata enzimatic

E 470a Saruri de sodiu, potasiu si calciu ale acizilor grasi
E 470b Saruri de magneziu ale acizilor grasi
E 471 Mono si digliceride ale acizilor grasi
E 472a Esteri acetici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi
E 472b Esteri lactici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi
E 472c Esteri citrici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi
E 472d Esteri tartrici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi
E 472e Esteri mono si diacetil-tartrici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi
E 472f Esteri scetici si tartrici combinati ai mono si digliceridelor cu acizi grasi
E 473 Sucroesteri ai acizilor grasi Se pot gasi in urmatoarele produse alimentare:

Cafea lichida ambalata, produse din carne tratate termic, emulsii grase utilizate pentru petiserie, produse fine de panificatie, bauturi racoritare opalescente de culoare alba, gheata alimentara, produse de cofetarie cu zahar, deserturi, sosuri, supe si ciorbe, fructe proaspete, tratate superficial, bauturi nealcoolice pe baza de anason, bauturi nealcoolice din cocos si migdale, bauturi spirtoase (exclusive bere si vin), prafuri pentru prepararea bauturilor nealcoolice calde, suplimente dietetice, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimentar zilnic total sau a unei mese individuale, guma de mestecat, inlocuitori de smantana, smantana sterilizata si smantana sterilizata cu continut mic de grasimi

E 474 Sucrogliceride A se vedea E 473
E 475 Esteri poliglicerici ai acizilor grasi Se pot gasi in: produse fine de panificatie, lichioruri emulsionate, produse pe baza de oua, clarificare pentru bauturi, guma de mestecat, emulsii grase, produse similare din lapte si smantana, produse de cofetarie cu zahar, deserturi, suplimente dietetice, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii dozei alimentare zilnice totale sau a unei mese individuale, cereale tip Granola pentru micul dejun
E 476 Poliricinoleat de poliglicerina Se utilizeaza in grasimi tartinabile cu continut de cel mult 41% grasime, produse tartinabile similare cu un continut de cel mult 19% grasime, sosuri pentru salate, produse de cofetarie pe baza de cacao, inclusive ciocolata
E 477 Esteri de propan-1,2-diol ai acizilor grasi Se foloseste in produse fine de panificatie, emulsii grase pentru patiserie, produse similare din lapte si smantana, clarificare pentru bauturile racoritoare, gheata alimentara, produse de cofetarie  cu zahar, deserturi, glazuri batue pentru desert, altele decat frisca, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimenatr zilnic total sau a unei mese individuale
E 479b Ulei de soia oxidat termic in iinteractiune cu mono si digliceridele acizilor grasi Se foloseste in emulsiile grase pentru prajit
E 481 Stearaoil-2-lactilat de sodium Se foloseste in produse fine de panificatie, orez pentru gatit rapid, cereale pentru micul dejun, lichior emulsionat, spirtoase cu o concentratie de alcool per volum de pana la 15%, snacks pe baza de cereale, emulsii grase, clarificare pentru bauturile racoritoare,  produse de cofetarie  cu zahar, deserturi, sncks pe baza de cereale si cartofi, produse din carne toccata si taiata bucati in conserva, prafuri pentru prepararea bauturilor nealcoolice calde, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimenatr zilnic total sau a unei mese individuale, paine
E 482 Stearoil-2-lactilat de calciu A se vedea E 481
E 483 Tartrat de stearil Se utilizeaza in produsele de panificatie si deserturi
E 491 Monostearat de sorbitan Se utilizeaza in produsele fine de panificatie, glazuri si invelisuri pentru produsele fine de brutarie, marmalade tip jeleu, emulsii grase, produse similare din lapte si smantana, clarificare pentru bauturi nealcoolice, concentrate lichide din ceai si concentrate lichide cu infuzii de frunze si plante, gheata alimentara, produse de cofetarie  cu zahar, produse de cofetarie pe baza de cacao, inclusive ciocolata, sosuri emulsionate, suplimente dietetice, drojdie pentru panificatie, guma de mestecat, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimenatr zilnic total sau a unei mese individuale,
E 492 Tristearat de sorbitan A se vedea E 491
E 493 Monolaurat de sorbitan A se vedea E 491
E 494 Monooleat de sorbitan A se vedea E 491
E 495 Monopalmitat de sorbitan A   se vedea E 491

 SARURI MINERALE, ANTIAGLOMERANTI

(E 500 – E 585)

 

Nr. E Denumire Comentarii
E 500 Carbonati de sodiu

i) carbonat de sodiu

ii) carbonat acid de sodiu

iii)sesquicarbonat de sodiu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, in laptele partial deshidratat si total deshidratat, conform legislatiei in vigoare, precum si in unt de smantana acida
E 501 Carbonati de potasiu

i) carbonat de potasiu

ii)carbonat acid de potasiu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, in laptele partial deshidratat si total deshidratat, conform legislatiei in vigoare
E 503 Carbonati de amoniu

i) carbonat de amoniu

ii) carbonat acid de amoniu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare
E 504 Carbonati de magneziu

i) carbonat de magneziu

ii) carbonat acid de magneziu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare, si in branza matura feliata si rasa
E 507 Acid clorhidric
E 508 Clorura de potasiu
E 509 Clorura de calciu Poate fi utilizata in gemuri, jeleuri si marmalade conform legislatiei in vigoare si alte paste si piureuri tartinabile similare pe baza de fructe inclusive produsele cu un numar redus de calorii, precum si in laptele partial deshidratat si total deshidratat, in branza matura feliata si rasa, fructe si legume in conserva
E 511 Clorura de magneziu
E 512 Clorura stanoasa Se utilizeaza la asparagus alb in conserva
E 513 Acid sulfuric
E 514 Sulfati de sodiu

i) sulfat de sodiu

ii) sulfat acid de sodiu

E 515 Sulfati de potasiu

i) sulfat de potasiu

ii) sulfat acid de potasiu

E 516 Sulfat de calciu
E 520 Sulfat de aluminiu Se poate folosi in albusuri, fructe si legume confiate, cristalizate, glasate
E 521 Sulfat de aluminiu sodic A se vedea E 520
E 522 Sulfat de aluminiu potasic A se vedea E 520
E 523 Sulfat de aluminiu amoniacal A se vedea E 520
E 524 Hidroxid de sodiu Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare precum si in gemuri, jeleuri si marmalade si alte paste si piureuri tartinabile similare pe baza de fructe inclusiv produsele cu un numar redus de calorii
E 525 Hidroxid de potasiu Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare
E 526 Hidroxid de calciu Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare
E 527 Hidroxid de amoniu Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare
E 528 Hidroxid de magneziu Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare
E 529 Oxid de calciu
E 530 Oxid de magneziu Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare
E 535 Fenocianura de sodium Se foloseste in sare si substituentii sai
E 536 Fenocianura de potasiu A se vedea E 535
E 538 Fenocianura de calciu A se vedea E 535
E 541 Fosfat de aluminiu sodic, acid Se utilizeaza in produsele fine de panificatie
E 551 Dioxid de siliciu Se utilizeaza in prafuri de produse deshidratate (inclusive zaharuri), sare si substituentii sai, suplimente dietetice, produse alimenatre sub forma de tablete, pastille , drajeuri, branza din pasta tare, semitare si topita feliata sau pentru ras, inlocuitori de branza de ras sau felii si inlocuitori de branza topita, guma de mestecat, orez, carnati (numai tratament superficial), jeleuri (numai tratament superficial), condimente, produse de cofetarie exclusiv ciocolata (numai tratamentul superficial), grasimi tartinabile pentru ungerea formelor de patiserie
E 552 Silicat de calciu A se vedea E 551
E 553a i) silicat de magneziu

ii) trisilicat de magneziu

A se vedea E 551
E 553b Talc A se vedea E 551
E 554 Silicat alumino-sodic A se vedea E 551
E 555 Silicat alumino-potasic A se vedea E 551
E 556 Silicat alumino-calcic A se vedea E 551
E 559 Silicat de aluminiu (kaolin) A se vedea E 551
E 570 Acizi grasi Se foloseste in guma de mestecat, bauturi racoritoare cu aroma de vanilie, indulcitori artificiali
E 574 Acid gluconic
E 575 Glucono-delta-lactona Se poate utilize in branza matura feliata si rasa, Mozzarella si zer, fructe si legume in conserva, biscuiti si pesmeti
E 576 Gluconat de sodiu Se foloseste in produsele de patisserie, bauturi racoritoare, in suplimente nutritionale, deserturi
E 577 Gluconat de potasiu A se vedea E 576
E 578 Gluconat de calciu Se utilizeaza in branzeturi, suplimente alimentare pentru sugari
E 579 Gluconat de fier Se utilizeaza la maslinele innegrite prin oxidare
E 585 Lactate de fier A se vedea E 579

STIMULATORI DE AROME ( E 620 – E 640)

 

Nr. E Denumire Comentarii
E 620 Acid glutamic Se utilizeaza in produsele alimentare, in general , precum si in condimente si mirodenii
E 621 Glutamat monosodic Si-a gasit o larga utilitate in industria alimentara pentru potentarea gustului a numeroase produse alimentare. O serie de autori au pus in evidenta faptul ca GMS poate exercita un efect toxic asupra sistemului nervos central. Un sindrom specific , cunoscut sub denumirea “sindromul restaurantelor chinezesti”, a fost descries in literatura si se manifesta prin febra si cresterea tensiunii dupa consumarea unor produse cu continut mare de GMS. A se vedea E 620 pentru produsele in care se utilizeaza.
E 622 Glutamat monopotasic A se vedea E 620
E 623 Diglutamat de calciu A se vedea E 620
E 624 Glutamat monoamidonic A se vedea E 620
E 625 Diglutamat de magneziu A se vedea E 620
E 626 Acid guanilic A se vedea E 620
E 627 Guanilat disodic A se vedea E 620
E 628 guanilat dipotasic A se vedea E 620
E 629 Guanilat de calciu A se vedea E 620
E 630 Acid inozinic A se vedea E 620
E 631 inozinat disodic A se vedea E 620
E 632 Inozinat dipotasic A se vedea E 620
E 633 Inozinat de calciu A se vedea E 620
E 634 5-ribonucleotide de calciu A se vedea E 620
E 635 5-ribonucleotide disodice A se vedea E 620
E 640 Glicina si sarea sa de sodiu A se vedea E 620

AGENTI DE GLAZURARE, INDULCITORI (E 900 – E 1520)

 

Nr. E Denumire Comentarii
E 900 Dimetil polisiloxan Se utilizeaza in gemuri, jeleuri si marmalade conform legislatiei in vigoare si paste tartinabile similare din fructe, inclusive produse cu numar redus de calorii, supe si ciorbe, uleiuri si grasimi pentru prajit, produse de cofetarie (exclusive ciocolata), bauturi nealcoolice aromate, suc de ananas, fructe si legume in conserva, guma de mestecat, vin  in conformitate cu legislatia in vigoare, aluaturi
E 901 Ceara de albine, alba, galbena Se utilizeaza ca agenti de glazurare numai in urmatoarele produse: produse de cofetarie (inclusive ciocolata), produse fine de panificatie de dimensiuni mici in strat de ciocolata, snacks, fructe in coaja, boabe de cafea, suplimente dietetice, citrice, pepeni, mere si pere proaspete (numai tratamentul superficial),piersici si ananas (numai tratamentul superficial)
E 902 Ceara Candelilla A se vedea E 901
E 903 Ceara Carnauba A se vedea E 901
E 904 Shellac A se vedea E 901
E 905 Ceara microcristalina Se foloseste la tratamentul superficial al produselor de cofetarie exclusive ciocolata, gumei de mestecat, pepenilor, papaya, mango si avocado
E 912 Esteri ai acidului montanic Se utilizeaza pentru tratamentul superficial al citricelor proaspete, pepeni, mango, papaya, avocado, ananas
E 914 Ceara de polietiliena oxidata A se vedea E 912
E 920 L-cisteina
E 927b carbamida Se foloseste in guma de mestecat fara adaosuri de zaharuri
E 938 Argon Este un gaz inert. Pare sigur.
E 939 Heliu Nu s-au demonstrate efecte nocive
E 941 Azot Antioxidant. Nu s-au demonstrate efecte nocive
E 942 Peroxid de azot Nu s-au demonstrate efecte nocive , daca e utilizat in doze mici.
E 948 Oxigen Sunt citate efecte teratogene
E 950 Acesulfam K Se utilizeaza in guma de mestecat cu adaosuri de zaharuri, in bauturile aromate nealcoolice pe baza de apa, in deserturi-lactate si nelactate, precum si in alte produse (sosuri, mustar, cidru si rachiu de pere, bere nealcoolica, bere cu valoare energetica redusa, etc)
E 951 Aspartam Se utilizeaza in bauturile nealcoolice ( bauturi aromate pe baza de apa, cu valoare energetica redusa sau fara adaosuri de zahar, bauturi pe baza de lapte si produse derivate sau pe baza de suc de fructe, cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar), in deserturi si produse similare (deserturi aromate pe baza de apa, cu valoare energetica redusa sau fara adaosuri de zahar, preparate pe baza de lapte si produse derivate, cu valoare energetica redusa, deserturi pe baza de fructe si legume deserturi pe baza de oua, deserturi pe baza de cereale, deserturi pe baza de grasimi, cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar, snacks, cereale pentru micul dejun cu un continut de fibre mai mare de 15% sic el putin 20% tarate, cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar, gheata alimentara cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar, in produse de cofetarie, precum si in alte produse: cidru si rachiu de pere, bere nealcoolica, bere cu valoare energetica redusa, fructe conservate, cu valoare energetica, sosuri, mustar, suplimente alimentare/integratori dietetici in stare lichida, solida, pe baza  de vitamine si /sau elemente minerale sub forma de sirop sau masticabile
E 952 Acid ciclamic si sarurile sale de Na si Ca Se prezinta sub forma de saruri de sodium si calciu, ca pulberi incolore, cristaline. Se caracterizeaza printr-o solubilitate buna in apa, influentata favorabil de cresterea temperaturii, au o stabilitate termica buna, suportand temperature de 250°C si o rezistenta buna atat in mediul acid cat si in cel alcalin.deoarece nu sunt scindati nici la pH mai mic de 2, ciclamatii se preteaza la indulcirea sucurilor de fructe foarte acide. A se vedea E 951 pentru produsele alimentare in care pot fi folositi.
E 953 Isomalt Se utilizeaza in deserturi si produse similare, produse de cofetarie, precum si in alte produse cum af fi: sosuri, mustar, produse fine de brutarie, cu valoare energetice redusa sau fara adaosuri de zahar, produse destinate unei alimentatii speciale, suplimente alimentare/integratori ditetici in stare solida
E 954 Zaharina si sarurile sale de Na, K si Ca Este sulfamida acidului benzoic. Se prezinta sub forma de cristale incolore, fara miros. In concentratii mari are gust amar. Este solubila in apa, alcool, eter. Nu este stabile la cald. Pentru marirea solubilitatii, in industria bauturilor racoritoare se foloseste zaharinatul de sodiu, care se prezinta ca o pulbere cristalina, cu miros aromatic. Are o putere de indulcire de 300-500 de ori mai mare decat a zaharozei si, deoarece scade nivelul glucozei din sange, este indicate la diabetici. Pentru intrebuintari a se vedea E 951.
E 957 Taumatina A se vedea E 950
E 959 Neohesperidina DC Se foloseste in urmatoarele produse alimentare: guma de mestecat cu adaosuri de zaharuri, grasimi tartinabile, produse din carne, jeleuri de fructe, proteine vegetale
E 965 Maltitol

i) maltitol

ii) sirop de maltitol

Umectant, indulcitor artificial; in doze mari este laxativ
E 966 Lactitol Umectant, indulcitor artificial; in doze mari este laxativ
E 967 Xilitol Umectant, indulcitor artificial, stabilizator, substitute de zahar. In doze mari este laxativ
E 999 Extract de Quillaia Se utilizeaza in bauturile aromate nealcoolice pe baza de apa
E 1103 Invertaza Provine din miere
E 1105 Lisozim Se foloseste in branza maturata
E 1200 Polidextroza Umectant . indicat diabeticilor. In doze mici nu are efecte nedorite, dar la concentratii mari produce diaree; nu se utilizeaza la sugari si copii mici.
E 1201 Polivinilpirolidona Se gaseste in suplimentele dietetice sub forma de tablete si drajeuri
E 1202 Polivinilpolipirolidona A se vedea E 1201
E 1404 Amidon oxidat Se folosesc la alimentele pentru intarcare
E 1410 Fosfat de amidon A se vedea E 1404
E 1412 Fosfat de diamidon A se vedea E 1404
E 1413 Fosfat de diamidon fosfatat A se vedea E 1404
E 1414 Fosfat diamidon acetilat A se vedea E 1404
E 1420 Amidon acetilat A se vedea E 1404
E 1422 Adipat de diamidon acetilat A se vedea E 1404
E 1440 Amidon hidroxipropilic Nu se cunosc efecte adverse
E 1442 Fosfat de diamidon hidroxipropilic Nu se cunosc efecte adverse
E 1450 Octenil succinat de amidon sodic A se vedea E 1404
E 1451 Amidon oxidat acetilat Nu se cunosc efecte adverse
E 1505 Citrate de trietil Se foloseste la albusul deshidratat
E 1518 Triacetate de gliceril (triacetina) Se foloseste la fabricarea gumei de mestecat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: