Stresul și alimentația.

Stres

Trăim într-o societate modernă care ne oferă foarte multe avantaje, însă tot ea ne oferă foarte multe surse de stres. Factorii de stres sunt foarte variabili. Pot fi de ordin psihic (conflicte, nemulţumiri profesionale sau familiale, oboseală etc.), de ordin socio-cultural sau de ordin fizic (durerea, stările infecţioase etc.). Monotonia muncii, termenele limită foarte strânse, tratamentul necorespunzator la locul de muncă sunt alţi factori care cauzează stresul. Stresul este un fenomen care se face resimţit din ce în ce mai frecvent în zilele noastre, indiferent de vârsta pe care o ai şi de mediul în care îţi petreci cea mai mare parte a zilei. Stresul este o reacţie nespecifică a organismului în momentul în care este supus unor stimuli externi. Această reacţie poate să fie de natură internă, când cel mai mult are de suferit sistemul endocrin, sau de natură externă.

images-2

Stresul afectează sănătatea determinând apariţia unor afecţiuni ale organismului ca de exemplu: cardiopatia ischemică, musculo-scheletice, gastro-intestinale, afecţiuni psihice: anxietate, depresie, suicid. Oboseala şi somnolenţa sunt rezultatul perpetuării stării de veghe în perioadele programate biologic pentru somn, al insomniei prelungite şi al reducerii sistematice a orelor de somn. Chiar şi diminuarea moderată a duratei somnului pe perioade scurte de timp se acumulează şi se manifestă printr-o tendinţă irezistibilă de-a adormi în timpul unor situaţii neadecvate sau cu potenţial de periculozitate. Atitudinea noastră faţă de stres nu concordă cu datele statistice. Unele persoane simt mai acut aceste surse de stres, sunt mai fragile, de aici apare necesitatea diminuării acestor efecte negative prin diverse mijloace. Trebuie alocate săptămânal câteva ore doar pentru propria persoană, timp în care se pot face activităţi plăcute, relaxante cum ar fi: mersul la sală, la teatru, plimbarea în aer liber etc. Uneori trebuie să maximizăm rezultatul acestor remedii apelând la miraculoasele efecte ale plantelor şi alimentelor care reduc stresul sau prin folosirea unui supliment nutritiv.

224x145

Putem interveni în diminuarea sau prevenirea stresului cu ajutorul unui regim de viaţă echilibrat ce include şi o alimentaţie adecvată. Există alimente care reduc stresul şi alimente care accentuează stresul. Alimente care reduc stresul Ţelina – un vechi remediu popular pentru scăderea tensiunii arteriale. Compuşii care intră în compoziţia ţelinei scad concentraţia de hormoni ai stresului. O tulpină de ţelină consumată înainte de culcare vă poate da un somn liniştit. Seminţele de floarea-soarelui reprezintă o sursă bogată în potasiu şi în complexul de vitamine B şi zinc. Orezul brun conţine carbohidraţi cu absorbţie lentă, care pot declanşa eliberarea din organism a serotoninei şi a norepinefrinei. Acesta vă va ajuta să faceţi faţă mai bine stresului, îmbunătăţindu-vă dispoziţia şi oferindu-vă o energie susţinută. Algele conţin aproximativ 60% proteine şi sunt derivate ale celor opt aminoacizi esenţiali. Au un efect energizant asupra ficatului şi facilitează eliminarea toxinelor, scăzând astfel nivelul de stres din organism. Varza este o bună sursă de vitamine antioxidante A, C şi E (care alungă stresul), beta-caroten şi seleniu mineral. Migdalele sunt foarte bogate în magneziu, un element bun pentru funcţia suprarenală, precum şi pentru metabolizarea acizilor graşi esenţiali. Fructele de pădure sub formă de boabe (murele), dar şi căpşunele şi zmeura au un conţinut ridicat de magneziu şi vitamina C. Seminţele de susan oferă necesarul de zinc din perioadele de stres. Castraveţii au un efect calmant asupra sângelui şi ficatului. Sparanghelul conţine multe dintre elementele regeneratoare pentru ficat, rinichi, piele, ligamente şi oase. Usturoiul conţine o substanţă detoxifiantă, numită alicina, care îi dă usturoiului gustul şi mirosul specific. Un puternic antibiotic, alicina are proprietăţi antivirale şi antifungice, precum şi de scădere a colesterolului, tensiunii şi creşterea bunei dispoziţii. Avocado are rol în reglarea funcţiilor organismului şi stimularea creşterii. Merită remarcată concentraţia sa mare de fier şi cupru, elemente utile pentru regenerarea globulelor roşii şi prevenirea anemiei – una dintre cele mai des întâlnite cauze ale stării de oboseală şi ale incapacităţii de a face faţă eficient stresului.

 

Alimente şi băuturi care stimulează puternic organismul, devenind în felul acesta cauze directe ale stresului. Cofeina se găseşte în cafea, ceai, ciocolată, cola etc. Cofeina determină producerea de adrenalină şi în felul acesta duce la creşterea nivelului de stres. Persoanele dependente de cofeină îşi  extenuează glandele suprarenale, cele care produc hormonii stresului. Aceşti hormoni ai stresului influenţează metabolismul. În consecinţă, pe termen lung, cofeina determină creşterea în greutate, mai ales dacă este asociată cu un regim alimentar nesănătos. Consumul excesiv de cofeină are acelaşi efect ca şi stresul prelungit. Alcoolul este o cauză majoră a stresului. Culmea ironiei este tocmai faptul că unii oameni se apucă de băut tocmai pentru a combate stresul. Însă dacă alcoolul este asociat cu stresul, combinaţia este fatală. Alcoolul stimulează secreţia de adrenalină, ceea ce duce la apariţia unor probleme precum tensiunea nervoasă, irascibilitatea şi insomnia. Excesul de alcool duce la creşterea depozitelor de grăsime din zona inimii şi slăbeşte funcţia imunitară. De asemenea, alcoolul micşorează capacitatea ficatului de a elimina toxinele din organism.

 

Dulciurile – zahărul conţine substanţe nutritive esenţiale. El furnizează o creştere bruscă de energie în organism, care este posibil să ducă la extenuarea glandelor suprarenale. Acest lucru poate duce la irascibilitate, o slabă capacitate de concentrare şi depresie. Consumul ridicat de zahăr reprezintă o povară serioasă pentru pancreas, fapt ce măreşte riscul apariţiei diabetului. Alimentele sărate – sarea creşte tensiunea, epuizează glandele suprarenale şi induce instabilitatea emoţională. Trebuie să folosim un înlocuitor al sării care să conţină potasiu, în loc de sodium, de asemenea să evităm alimentele gata preparate, cu un conţinut ridicat de sare, precum şunca, murăturile, cârnaţii.

acnee-e1467792139577

Alimentele grase – nu este indicat consumul de alimente bogate în grăsimi saturate, cum ar fi produsele de origine animală, produsele lactate, alimentele prăjite şi cele din meniurile de fastfood. Grăsimile supun sistemul cardiovascular la un stres inutil. Laptele de vacă şi produsele lactate – acestea stresează organismul prin substanţele pe care le conţin, de exemplu, proteina numită caseină, care este foarte greu de digerat şi poate declanşa reacţii alergice. Carnea roşie are un conţinut ridicat de proteine, sporeşte concentraţia de dopamină şi norepinefrină din creier, ambele substanţe fiind asociate cu starea de anxietate şi de stres. Alimentele gata preparate şi rafinate, precum pâinea albă şi făină rafinată, supun la stres organismul ca urmare a faptului că sunt sărace în substanţe nutritive, conţinând din abundenţă calorii inutile. În plus, pentru a digera alimentele rafinate, organismul trebuie să-şi folosească propriile vitamine şi minerale, adică să îşi consume rezervele. Alimentele pe bază de făină albă sunt prăjiturile, biscuiţii, pâinea şi produsele de patisserie. Margarina şi alte uleiuri vegetale procesate au un conţinut foarte ridicat de acizi graşi trans, iar o dietă care abundă în aceşti acizi poate avea un efect negativ asupra colesterolului, crescând riscul afecţiunilor cardiace. În acelaşi timp, aceste produse blochează asimilarea de către organism a acizilor graşi esenţiali, benefici pentru sănătate. Alimente condimentate – condimentele conţin uleiuri volatile, care au capacitatea de a irita mucoasa stomacului. Este mai bine să evitaţi să consumaţi curry, ardei iuţi şi cârnaţi foarte picanţi, prezenţi în bucătăria mexicană şi indiană, precum şi unele băuturi. Un meniu cu curry sau chilli conţinând un amestec de condimente foarte picante are capacitatea de a perfora, la propriu, mucoasa gastric. Aditivii alimentari, conservanţii şi alte substanţe chimice – aditivii alimentari provoacă un stres enorm organismului, deoarece acesta este nevoit să lucreze din greu pentru a le face faţă; rezultă că energia şi substanţele nutritive atât de valoroase sunt irosite, în loc să fie folosite în mod profitabil la întărirea sistemului imunitar.

O dietă echilibrată și practicarea exercitiilor fizice regulate sunt factorul crucial în menţinerea sănătăţii şi reducerea stresului. De asemenea, consumul ceaiurilor din plante poate fi foarte eficient pentru ameliorarea multor simptome ale stresului.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: