Arhive zilnice: 17 martie 2018

Colesterolul şi bolile cardiovasculare

In prezent un rol important in bolile cardiovasculare il are factorul genetic, relaţia ateroscleroză colesterolul rămane incă de mare actualitate. Intr-adevăr, numeroase studii epidemiologice, clinice şi terapeutice au permis punerea in evidenţă a rolul lipidelor alimentare in explicarea incidenţei bolilor cardiovasculare intr-o populaţie dată. Problema este complexă, intrucat in prezent se cunoaşte relaţia colesterol trigliceride plasmatice, colesterol acizi graşi saturaşi, colesterol acizi graşi mono- şi polinesaturaţi.

omega-3-mastni-kiselini

Se ştie in plus, de exemplu, că nu toţi acizii graşi saturaţi au acelaşi efect asupra colesterolului LDL şi a colesterolului HDL. Acizii lauric, miristic şi palmitic sunt cei mai hipercolesteroleminaţi, in timp ce acidul stearic nu are efect. Efectul colesterolului alimentar asupra colesterolului LDL este variabil, intrucat numai unele persoane prezintă o creştere a colesterolului LDL odată cu creştere a colesterolului alimentar. In plus, efectul colesterolului alimentar este mai important dacă aportul de acizi graşi saturaţi este simultan crescut ori dacă persoanele au deja hipercolesterolemie.

Alimente-cu-omega-3-si-omega-6

De remarcat că inlocuirea izocalorică a grăsimilor saturate prin grăsimi polinesaturate (echivalent a 5% din aportul zilnic) conduce la o scădere a colesterolemiei cu 0,13 mmol/l şi a colesterolului LDL cu 0,11 mmol/l. Scăderea colesterolului alimentar cu 200 mg conduce la o scădere suplimentară a colesterolemiei total cu 0,13 mmol/l şi a colesterolului LDL cu 0,10 mmol/l. In ultimii ani se vorbeşte tot mai mult de rolul aterogenic al trigliceridelor plasmatice, ca factor independent de risc cardiovascular. Acest lucru este important nu numai pentru persoanele diabetice, dar şi pentru persoanele obeze sau chiar normoponderale.

Reclame

Alimentatia in timpul sarcinii.

A9maW8fxG9

Cu siguranta, sarcina este cea mai frumoasa perioada din viata unei femei. In jurul acestei teme se invart un sir de teorii, superstitii si traditii. Un lucru este stiut clar insa, alimentatia din aceasta perioada joaca un rol foarte important in dezvoltarea fizica si psihica a fatului. Vechea teorie conform careia femeia ar trebui sa manance ca pentru doi (si sa se ingrase cu 30 kg)a fost de mult doborata.

Creşterea in greutate recomandată in timpul sarcinii este de11,5-16kg la femei cu IMC intre19,8-26 kg/m2; la adolescente se recomandă aceeaşi creştere in greutate indiferent de IMC; la femeile mici de inălţime se recomandă o creştere mai mică ponderală; iar in cazul unei sarcini gemelare se recomandă creşterea ponderală mai mare (16-20 kg); dacă nu vor alăpta, femeile vor fi sfătuite sa-şi monitorizeze greutatea astfel incat să crească ponderal mai puţin de 16 kg – nu au fost stabilite limite stricte. Gravida va fi pregătită ca după naştere să-şi recapete greutatea normală. Nevoile energetice incep să crească din săptămana 24, sunt cu 20% mai mari in săptămana 36.

             mancare-sanatoasa-sarcina     Gravidele au un necesar de aprox. 2500 kcal/zi, iar cele care alăptează necesită circa 2700 kcal/zi. Gravida necesită, faţă de restul populaţiei de sex feminin, la aportul zilnic, o suplimentare de 1,3 g proteine/zi in primul trimestru, de 6,1 g proteine in al doilea trimestru şi de 10,7 g proteine/zi in ultimul trimestru. Laptele matern conţine 180-190 mg proteine la 100ml. Aportul proteic minim este de 47 g de proteine/zi in primul trimestru, de 52 g de proteine/zi in al doilea trimestru, de 61 g/zi i ultimul trimestru, iar in perioada de alăptare de 60g/zi. Necesarul proteic in mod normal la o gravidă sau in timpul alăptării este de aprox. 80 g/zi. Glucidele reprezintă 50-55% din totalul energetic, iar lipidele 30% din totalul energetic.

10245329_1483919448487779_7299129044545096688_n

Pentru minerale şi vitamine sunt recomandate următoarele raţii zilnice: Ca 1000 μg, P 800 mg, Mg 400-390 mg, Fe 30-10 mg, Zn 14-19 mg, Cu 2-2 mg, iod 200μg, fluor 2 mg, Se 60 μg, crom 60-55 μg, vit.A 700-950 μg, D 10-10 μg, E 12-13 mg, C 120-130 mg, B1 1,8 mg, B2 1,6-1,8 mg, B3 16-15 mg, B5 5-7 mg, B6 2 mg, B8 (biotina) 50-55 mg, acid folic 400-300 μg, B12 2,6-2,8 mg.

Carenţele in anumite minerale sau vitamine pot afecta atat femeia gravidă cat şi fătul. Astfel, carenţa de iod poate determina guşă, hipotiroidie, reversibile la femeia gravidă, iar la făt hipotiroidie cu deficit intelectual, tulburări neurologice. La femeia gravidă absorbţia fierului este crescută faţă de normal de 5-9 ori. Anemia feriprivă anterioară sarcinii creşte riscul prematurităţii de 2,6 ori, riscul de greutate mică la naştere de 3 ori, precum şi riscul mortalităţii perinatale. In ţările dezvoltate, anemia megaloblastică poate apărea la 2,5-5% dintre femeile gravide. Riscurile anemiei megaloblastică 52 implică: avort spontan, greutate mică la naştere, retard de creştere intrauterină, iar dacă apare precoce, in timpul embriogenezei, poate duce la malformaţii fetale: defecte de inchidere a tubului neural, encefalocel, anencefalie. La femeia gravidă creşte absorbţia calciului intestinal; scade excreţia; creşte reabsorbţia calciului indiferent de aport (chiar dacă se suplimentează).