Alimentatia in timpul sarcinii.

A9maW8fxG9

Cu siguranta, sarcina este cea mai frumoasa perioada din viata unei femei. In jurul acestei teme se invart un sir de teorii, superstitii si traditii. Un lucru este stiut clar insa, alimentatia din aceasta perioada joaca un rol foarte important in dezvoltarea fizica si psihica a fatului. Vechea teorie conform careia femeia ar trebui sa manance ca pentru doi (si sa se ingrase cu 30 kg)a fost de mult doborata.

Creşterea in greutate recomandată in timpul sarcinii este de11,5-16kg la femei cu IMC intre19,8-26 kg/m2; la adolescente se recomandă aceeaşi creştere in greutate indiferent de IMC; la femeile mici de inălţime se recomandă o creştere mai mică ponderală; iar in cazul unei sarcini gemelare se recomandă creşterea ponderală mai mare (16-20 kg); dacă nu vor alăpta, femeile vor fi sfătuite sa-şi monitorizeze greutatea astfel incat să crească ponderal mai puţin de 16 kg – nu au fost stabilite limite stricte. Gravida va fi pregătită ca după naştere să-şi recapete greutatea normală. Nevoile energetice incep să crească din săptămana 24, sunt cu 20% mai mari in săptămana 36.

             mancare-sanatoasa-sarcina     Gravidele au un necesar de aprox. 2500 kcal/zi, iar cele care alăptează necesită circa 2700 kcal/zi. Gravida necesită, faţă de restul populaţiei de sex feminin, la aportul zilnic, o suplimentare de 1,3 g proteine/zi in primul trimestru, de 6,1 g proteine in al doilea trimestru şi de 10,7 g proteine/zi in ultimul trimestru. Laptele matern conţine 180-190 mg proteine la 100ml. Aportul proteic minim este de 47 g de proteine/zi in primul trimestru, de 52 g de proteine/zi in al doilea trimestru, de 61 g/zi i ultimul trimestru, iar in perioada de alăptare de 60g/zi. Necesarul proteic in mod normal la o gravidă sau in timpul alăptării este de aprox. 80 g/zi. Glucidele reprezintă 50-55% din totalul energetic, iar lipidele 30% din totalul energetic.

10245329_1483919448487779_7299129044545096688_n

Pentru minerale şi vitamine sunt recomandate următoarele raţii zilnice: Ca 1000 μg, P 800 mg, Mg 400-390 mg, Fe 30-10 mg, Zn 14-19 mg, Cu 2-2 mg, iod 200μg, fluor 2 mg, Se 60 μg, crom 60-55 μg, vit.A 700-950 μg, D 10-10 μg, E 12-13 mg, C 120-130 mg, B1 1,8 mg, B2 1,6-1,8 mg, B3 16-15 mg, B5 5-7 mg, B6 2 mg, B8 (biotina) 50-55 mg, acid folic 400-300 μg, B12 2,6-2,8 mg.

Carenţele in anumite minerale sau vitamine pot afecta atat femeia gravidă cat şi fătul. Astfel, carenţa de iod poate determina guşă, hipotiroidie, reversibile la femeia gravidă, iar la făt hipotiroidie cu deficit intelectual, tulburări neurologice. La femeia gravidă absorbţia fierului este crescută faţă de normal de 5-9 ori. Anemia feriprivă anterioară sarcinii creşte riscul prematurităţii de 2,6 ori, riscul de greutate mică la naştere de 3 ori, precum şi riscul mortalităţii perinatale. In ţările dezvoltate, anemia megaloblastică poate apărea la 2,5-5% dintre femeile gravide. Riscurile anemiei megaloblastică 52 implică: avort spontan, greutate mică la naştere, retard de creştere intrauterină, iar dacă apare precoce, in timpul embriogenezei, poate duce la malformaţii fetale: defecte de inchidere a tubului neural, encefalocel, anencefalie. La femeia gravidă creşte absorbţia calciului intestinal; scade excreţia; creşte reabsorbţia calciului indiferent de aport (chiar dacă se suplimentează).

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: