Arhive zilnice: 15 aprilie 2018

Proteinele, rolul lor în nutriție,

Proteinele sunt componentele de bază ale tuturor celulelor vii. Creşterea, reproducerea şi nutriţia, care sunt funcţii esenţiale ale materiei vii, sunt legate de proteine şi de produsele lor de metabolism: peptide şi aminoacizi. Aceste proteine sunt produsele directe ale expresiei genetice, fiecare genă conducând la sinteza unei proteine. Orice agent care denaturează proteinele împiedică celula să trăiască. Or, ele sunt extrem de fragil vis-a-vis de numeroşi factori: căldură, variaţie a pH, acizi, baze tari, metale grele, etc. Proteinele au funcţii diverse. Ele sunt componente importante ale învelişului exterior al organismului (pielea, părul de pe corp). Proteinele formează materia contractantă a muşchilor, sunt componente ale enzimelor care permit reacţiile chimice în organism. Anticorpii care ne permit să luptăm cu toxinele sau agenţii de agresie sunt proteine, de asemenea ca şi numeroşi hormoni. Unele alimente sunt relativ bogate în proteine: carnea, peştele, ouăle, caşcavalul, legumele uscate, cerealele.

 

 
Proteinele sunt formate cel puţin din 4 componente: carbon, oxigen,
Hidrogen şi azot. Sulful şi fosforul sunt prezente în cantităţi mici. Se cunosc vreo treizeci de aminoacizi, dintre care 22 sunt componente ale proteinelor alimentare de origine vegetală sau animală, şi respectiv a corpului uman. Aminoacizii sunt solubili în apă. În medie în alimentele uzuale un gram de azot se conţine în 6,25 g de proteine. Proteinele alimentare aportă azotul sub formă de grupuri
aminate – NH2 a aminoacizilor. Din aminoacizii eliberaţi în urma digestiei
în organism se produce sinteza propriilor proteine. Fiecare proteină se caracterizează printr-un număr şi o anumită ordine în lanţ a aminoacizilor.
Organismul unui copil sau al unui adult trebuie să sintetizeze mai mult de 60 mii de diferite proteine; unele în număr mic, altele în număr foarte mare. Unele proteine sunt formate din câţiva aminoacizi (oligopeptidele), altele din multe sute, reunite între ele într-o anumită ordine bine definită pentru fiecare proteină. Unele proteine au rol fiziologic specific (constituenţi ai pielii, părului), altele formează substanţele contractile ale muşchilor, care transformă
energia chimică în mişcare. Alte proteine constituie enzimele, anticorpii, hormonii etc. Iată de ce proteinele sunt absolut necesare vieţii; nu există viaţă fără
proteine. Rolul principal al proteinelor este de a furniza componentele
necesare formării proteinelor proprii – aminoacizii. Necesarul în proteine
trebuie considerat atât sub aspectul cantităţii lor, adică a totalului de azot
necesar, cât şi al calităţii lor, adică naturii şi proporţiei diferitor aminoacizi.
Aspectul cantitativ se caracterizează prin:
• Necesitatea de compensare a pierderilor şi de renovare permanentă
a proteinelor.
• Necesitatea de creştere şi formare a celulelor noi, în special la dezvoltarea
organismului copilului, adolescentului.
• Necesitatea formării fătului şi dezvoltării unor ţesuturi maternale
(uterul, sânii, masa sanguină).
• Există de asemenea necesităţi de reparaţie, după o intervenţie chirurgicală,
o hemoragie gravă, arsuri, precum şi după unele maladii:
convalescenţa are nevoie de proteine pentru a reveni la greutatea
obişnuită.
La un om alimentat normal pierderile de azot se produc: 90% – prin urină; mai puţin de 10% – prin masele fecale; o cantitate mică – prin piele.
Comitetul reunit de experţi al FAO/OMS propune fixarea «unui aport proteic de securitate», care se exprimă în grame de proteine de referinţă (proteine de valoare biologică foarte bună) şi constituie 0,75 g per kg masă corp per zi pentru adulţi. Din punct de vedere calitativ cei 22 de aminoacizi utilizaţi de organis pot fi clasificaţi în 2 grupe :
• Aminoacizi care uşor se sintetizează în organism din alte substan• Aminoacizi care nu pot fi sintetizaţi în organism, indispensabili (esenţiali) care trebuie furnizaţi de alimente (valina, leucina, isoleucina, treonina, metionina, lizina, fenilalanina, triptofanul). Proteinele de origine animală au un aport de aminoacizi indispensabili mai satisfăcător decât proteinele de origine vegetală. După conţinutul de aminoacizi indispensabili proteinele se împart în 3 categorii:
• proteine cu valoare biologică superioară – conţin toţi aminoacizii esenţiali în proporţii adecvate organismului uman (majoritatea proteinelor de origine animală); 50 Nutriţia în sănătatea publică
• proteine cu valoare biologică medie – conţin, de asemenea toţi aminoacizii
esenţiali, dar unii în proporţii insuficiente (legume, fructe, leguminoase uscate, cereale);
• proteine cu valoare biologică inferioară, cărora le lipsesc unul sau
mai mulţi aminoacizi esenţiali (zeina, proteina principală din porumb,
este lipsită de lizină şi este foarte săracă în triptofan, colagenul lipsit
de triptofan şi sărac în metionină, isoleucină, lizină şi treonină).
Aporturile recomandate în proteine trebuie să ţină cont de valoarea biologică
a proteinelor consumate. Pentru populaţia care consumă în special
proteine cu valoare biologică inferioară, cantităţile de proteine recomandate
trebuie să fie mai sporite.

Reclame

Probioticele, prietenii noștri microscopici.

Probioticele sunt microorganisme vii, numite și bacterii “prietenoase”, prezente în mod natural în tractul digestiv, având un rol esențial în menținerea stării generale de sănătate. De ce avem nevoie de probiotice? Care este rolul probioticelor în organism ?

probiotic

În primul rând, bacteriile benefice împiedică dezvoltarea bacteriilor patogene în organism. Intestinul conține între 70% și 80 % din totalul celulelor producătoare de anticorpi ale organismului uman, iar probioticele stimulează imunitatea și producerea de imunoglobuline, sintetizează o serie de vitamine necesare organelor interne și contribuie la menținerea unui sistem digestiv sănătos. În urma tratamentelor repetate cu antibiotice, în special a celor cu spectru larg, a administrării de anticoncepționale, a stresului și a stilului de viață nesănătos, o mare parte din aceste bacterii sunt distruse și astfel crește și sensibilitatea la boli și infecții. În astfel de cazuri este bine să suplimentăm consumul de alimente care conțin probiotice, dar și prebiotice care susțin proliferarea bacteriilor „bune” în zona colonului sau de ce nu, să apelăm la produsele speciale disponibile în farmacii.

probiotics_thumb

Tubul digestiv este locul unde acționează în sinergie flora intestinală, mucoasa intestinală și sistemul imunitar. În interiorul sistemului digestiv lucrează, în umbră, 24 de ore din 24, peste 100 000 de miliarde de bacterii. Datorită acestei flore intestinale, organismul nostru digeră alimentele, sintetizează vitamine și alte substanțe nutritive. Este o adevărată lume vie, organizată într-un ecosistem aflat în echilibru perfect. Flora intestinală exercită multiple funcții fiziologice, asigurând o stare bună de sănătate: · ajută la digerarea hranei · permite sinteza anumitor vitamine · hrănește mucoasa intestinală și contribuie la menținerea integrității sale · are un rol primordial în apărarea organismului, prin efectul de barieră care împiedică înmulțirea bacteriilor agresive.  Atunci când flora intestinală își pierde echilibrul, bacteriile benefice nu-și mai pot juca rolul favorabil. În această situație, pentru a restabili echilibrul florei intestinale, este necesară administrarea unui supliment nutritiv pe bază de probiotice și prebiotice. Probioticele favorizează echilibrul florei intestinale. Ele îmbunătățesc activitatea barierei intestinale contra agenților patogeni externi. Totodată, probioticele stimulează sistemul imunitar în lupta contra infecțiilor de sezon. Prebioticele favorizează înmulțirea probioticelor, ceea ce determină un efect inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor patogene, prevenind infecțiile. În plus, prebioticele au capacitatea de a absorbi substanțe nocive cum ar fi toxinele cu potențial cancerigen sau colesterolul rău.               Surse naturale de prebiotice: cereale integrale, banane, năut, sfeclă roșie, ceapă, usturoi, spirulină. Ele trebuie consumate înaintea probioticelor sau împreună cu ele pentru a avea efectul dorit. Principalele surse de probiotice sunt: · kefirul nepasteurizat (știm că bacteriile de fermentație sunt sensibile la temperaturi mai mari de 60 grade Celsius) · iaurtul simplu de casă nepasteurizat, de preferat făcut cu lapte din surse bio · smântâna naturală fermentată, nepasteurizată · murături obținute prin fermentare naturală, fără adaos de oțet (borș, varză acră) · păstura de albine – un polen fermentat cu conținut foarte ridicat de bacterii lactice.

Reguli esențiale în alegerea unui probiotic eficient, Probioticele și prebioticele pot fi administrate împreună sub forma suplimentelor alimentare simbiotice. Pentru a fi siguri că optați pentru un produs eficient, este indicat să țineți seama de următoarele reguli de bază: · alegeți un produs care conține o cantitate suficientă de probiotice astfel încât să-și facă efectul.  Un pliculeț cu probiotice și prebiotice luat în fiecare dimineață, înaintea micului dejun, reprezintă un veritabil scut de apărare împotriva virozelor, otitelor sau infecțiilor gastrointestinale.

c600x315_probiotic_vs_prebiotic

Probioticele sunt bacterii benefice care protejează sistemul imunitar. Pentru a demonstra că probioticele susţin sistemul imunitar în lupta contra răcelilor de sezon, o echipă de cercetători de la Universitatea din Florida a realizat un studiu în care au fost incluşi 581 de studenţi afectaţi de stres în perioada examenelor. Concluzia este clară: administrarea zilnică de probiotice de tipul Bifidobacterium bifidum R0071 ajută la prevenirea virozelor respiratorii ce pot să apară pe fondul unei perioade acute de stres. Rezultatele, publicate în ediţia din ianuarie 2015 a British Journal of Nutrition, demonstrează reducerea cu 45% a riscului de contractare a unei răceli sau gripe în cazul persoanelor care beneficiază de o doză zilnică de probiotice, comparativ cu grupul placebo. Mai exact, probioticele de tipul Bifidobacterium bifidum R0071 asigură protejarea organismului de simptomele răcelii sau gripei pe o perioadă de până la 6 săptămâni, potrivit studiului. Un studiu clinic, prezentat în cadrul Congresului ORL al European Respiratory Society (2010), a demonstrat că riscul infecţiilor respiratorii şi gastrointestinale a fost redus cu 25%, iar numărul absenţelor de la şcoală a scăzut cu 40% în cazul copiilor cărora li s-a administrat, timp de 3 luni, un pliculeţ/zi cu probiotice. Potrivit studiilor, probioticele au următoarele efecte dovedite clinic: · Protejează flora intestinală împotriva agenților patogeni · Mențin echilibrul microflorei intestinale · Stimulează apărarea naturală a organismului Opinia specialistului Coordonatorul principal al studiului de la Universitatea din Florida, profesor Bobbi Langkamp-Henken, a afirmat: „Scopul acestui amplu studiu a fost de a evalua efectele unor tulpini probiotice specifice privind procentul zilelor sănătoase în cazul studenţilor aflaţi în sesiune, un exemplu foarte bun de stres psihologic acut, care este asociat cu o incidenţă crescută a răcelilor şi gripei. Ne-am dorit să ne menţinem participanţii sănătoşi. Cu ajutorul Bifidobacterium bifidum R0071, participanţii s-au bucurat de mai multe zile în stare bună de sănătate în perioada dificilă a examenelor. Prin administrarea Bifidobacterium bifidum R0071 şi Bifidobacterium infantis R0033 s-a observat reducerea numărului studenţilor care au acuzat febră şi alte simptome de răceală şi gripă, comparativ cu grupul placebo”.

În concluzie, stresul, alimentaţia nesănătoasă, tratamentul cu antibiotice cauzează dezechilibrul florei intestinale. Acest lucru are un impact serios asupra stării de sănătate, conducând la: infecţii repetate, acnee, micoze, tulburări digestive (diaree, constipaţie, sindromul intestinului iritabil), oboseală şi stări depresive inexplicabile. Soluția? Probioticele – bacteriile „bune”, care reechilibrează flora intestinală și readuc starea de bine. Dar și prebioticele – acele fibre speciale, care favorizează dezvoltarea probioticelor.

13 obiceiuri pentru un stil de viață sănătos.

Cum să ne dezvoltăm un stil de viață sănătos?  Există 13 căi de a avea o viaţă sănătoasă şi fericită. Ignorarea lor poate avea repercusiuni asupra sănătăţii fizice şi psihice a persoanei.

        Obiceiul sănătos numărul 1: micul dejun în fiecare zi!

Persoanele care mănâncă micul dejun în fiecare zi sunt campionii sănătăţii. Studiile arată că aceste persoane au tendinţa de a absorbi mai multe vitamine şi minerale şi mai puţine grăsimi şi colesterol. Rezultatul este deseori un corp mai suplu, colesterol mai scăzut şi mai puţine riscuri de supraalimentare. Pentru a obţine maximum de beneficii de pe urma micului dejun, se recomandă să se consume carbohidraţi, proteine şi mici cantităţi de grăsimi. Întrucât un singur aliment nu poate oferi toate elementele nutriţionale necesare, consumarea unei varietăţi de alimente este esenţială. Chiar şi cu aceste argumente ştiinţifice, mulţi oameni afirmă că nu pot mânca dimineaţa. Spun că nu au suficient timp pentru asta şi că nu simt foame. O soluţie ar fi ca aceste persoane să ia cu ele la serviciu micul dejun şi să-l consume în prima oră, moment în care sigur le este foame şi pot găsi timp.

         Obiceiul sănătos numărul 2: consumul de peşte!carnea-de-peste-secretul-longevitatii-ce-specii-de-peste-sunt-cele-mai-sanatoase_size1

Asociaţiile ştiinţifice de nutriţie recomandă consumul a două porţii de peşte pe săptămână. În afară că este o sursă bună de proteine şi conţine o cantitate relativ mică de grăsimi saturate, periculoase pentru sănătate, peştele conţine acizi graşi omega-3 care au fost dovediţi că reduc riscul pentru afecţiuni cardiovasculare. Peştii graşi cum sunt macroul, păstrăvul, heringul, sardinele, tonul şi somonul conţin cantităţi importante de acizi graşi omega-3 de două tipuri: acidul eicosapentenoic şi decosahexenoic.

             Obiceiul sănătos numărul 3: gustările sănătoase!

Medicii nutriţionişti recomandă cinci sau mai multe porţii de legume şi fructe pe zi sau mai mult, ca parte a unei diete sănătoase. Vegetalele pot face multe lucruri bune pentru sănătate, printre care: reducerea riscului de apariţie a unor cancere; combaterea semnelor îmbătrânirii; îmbunătăţirea memoriei; promovarea sănătăţii inimii; îmbunătăţirea sistemului imunitar.

           Obiceiul sănătos numărul 4: consumul de apă şi de produse lactate!

Apa şi laptele sunt lichide esenţiale pentru sănătate, dar pot ajuta şi la pierderea kilogramelor în plus. Corpul are nevoie de apă pentru a se menţine hidratat, iar cantitatea de apă necesară depinde de la individ la individ. Articulaţiile au nevoie de apă pentru a se menţine în mişcare, iar organele vitale cum ar fi inima, creierul, rinichii şi ficatul pentru a funcţiona corect. Dacă o persoană nu consumă suficientă apă, corpul trece intr-o stare de urgenţă, şi se agaţă de fiecare moleculă de apă pe care o găseşte. Aceste molecule acumulate apar sub forma greutăţii suplimentare. Această greutate este eliberată doar când organismul obţine suficientă apă. Calciul din produsele lactate, pe de altă parte, este cunoscut ca fiind important pentru oase şi dinţi puternici.

          Obiceiul sănătos numărul 5: o bună igienă dentară!674991-img-1367470414-1

Există medici care afirmă că o curăţare cu aţă dentară zilnică adaugă 6,4 ani vieţii unei persoane. Există dovezi ştiinţifice ale legăturii între o bună igienă dentară şi starea generală de sănătate. Gura este, până la urmă, o parte integrantă a corpului. Cercetătorii suspectează că bacteriile care produc placa dentară intră în circuitul sanguin. Aceste bacterii sunt într-un fel asociate cu inflamaţia asociată plăcilor de aterom ce blochează vasele de sânge şi determină afecţiuni cardiace.

             Obiceiul sănătos numărul 6: ceaiul! nu-tot-ce-se-spune-despre-ceai-este-adevarat-5-mituri-pe-care-trebuie-sa-le-stii_size1

Există evidenţe că ceaiul poate ajuta la îmbunătăţirea memoriei, prevenirea cariilor, a cancerului şi a afecţiunilor cardiace. Totuşi, studiile nu sunt concludente. Există efecte benefice ale ceaiului, în mod special efectul antioxidant. Ceaiul decofeinizat şi fără zahăr este mai bun pentru sănătate. Acesta poate fi aromatizat cu suc de fructe, fructe, scorţişoară, ghimbir şi alte condimente.

             Obiceiul sănătos numărul 7: protejarea pielii!

Pielea începe să îmbătrânească din momentul naşterii şi cea mai bună cale de a o proteja şi de a o face să arate sănătoasă este a o proteja de soare. Soarele prezintă raze ultraviolete periculoase care determină riduri, uscăciunea pielii, şi petele de bătrâneţe. Supraexpunerea poate determina arsuri solare, modificări ale texturii pielii, dilatări ale vaselor sanguine şi cancer de piele. Evitarea soarelui, totuşi, nu este întotdeauna ideală sau practică.              

              Obiceiul sănătos numărul 8: somnul suficient!1-somn-copii-vara-resize-1275-b

Este important ca organismul să aibă suficient timp de odihnă, altfel persoana se poate simţi obosită şi ţâfnoasă. Acest lucru pare să fie de la sine înţeles, dar există studii care arată că mulţi adulţi suferă de tulburări de somn sau nu se odihnesc suficient noaptea pentru a putea face faţă cu succes activităţilor din cursul zilei. Somnul este vital pentru sănătate şi pentru starea de bine fizică şi psihică. Studiile arată că persoanele care nu dorm suficient sunt mai expuse la a dezvolta probleme psihiatrice. În plus, deprivarea de somn poate afecta în mod negativ memoria, învăţarea şi gândirea logică. Lipsa de somn, poate fi, de asemeni, periculoasă.

           Obiceiul sănătos numărul 9: exerciţiul fizic!

Marathon, black silhouettes of runners on the sunset

Toată lumea ştie deja că activitatea fizică are foarte multe beneficii, lucru greu de înţeles atunci când oamenii nu fac mişcare fizică. Iată câteva avantaje ale activităţii fizice regulate: – ajută la controlul greutăţii corporale; – menţine sănătatea oaselor, muşchilor şi articulaţiilor; -reduce riscul de apariţie al unor afecţiuni cum ar fi hipertensiunea arterialaă şi diabetul; – promovează o stare de bine psihologic; – reduce riscul de deces prin afecţiuni cardiace; – reduce riscul de moarte prematură.

         Obiceiul sănătos numărul 10: plimbarea zilnică!O-banala-plimbare-in-parc-poate-calma-copiii-hiperactivi

Deja au fost menţionate beneficiile exerciţiului fizic. Acum, iată un sfat cum poate fi integrată activitatea fizică în viaţa de fiecare zi: plimbarea. Nu este vorba de a rezerva timp pentru exerciţii fizice, deşi şi acestea sunt importante, ci doar mişcarea membrelor în timpul activităţii zilnice: mersul în timpul conversaţiilor la telefon, spălatului pe dinţi, urmărirea unui meci. La fiecare 20 de paşi o persoană arde o calorie. Un studiu pe 13 000 de persoane, desfăşurat de-a lungul a 8 ani  a arătat că persoanele care merg zilnic 30 de minute au un risc semnificativ mai scăzut de moarte prematură comparativ cu cele care merg pe jos rar.

            Obiceiul sănătos numărul 11: realizarea unui hobby!hobby-poster-heart-hand-made-tools-doodle-illustration-craft-items-heart-shape-isolated-white-background-time-59556780

Cuvântul hobby înseamnă: „urmărirea regulată a unei ocupaţii care produce în mod special relaxare”. De vreme ce sunt activităţi relaxante, pasiunile sunt plăcute. Unele persoane găsesc bucurie în a face lucru manual, altele în privitul păsărilor, plimbările prin parc sau jocul de cărţi. Această bucurie poate ajuta omul să aibă o viaţă mai sănătoasă şi să se recupereze mai repede de pe urma unei boli.

            Obiceiul sănătos numărul 12: realizarea unor relaţii sociale!394432768_2f29c5ec04_o

Este important ca oamenii să aibă cât mai multe activităţi alături de alţi oameni: muncă voluntară, mers la biserică, înscrierea într-un club. Activităţile comunitare sunt importante pentru sănătatea mentală şi fizică, conform unui studiu publicat recent.

            Obiceiul sănătos numărul 13: planificarea!Planificarea-planificarii

Acesta este probabil un cuvânt foarte bun pentru a ilustra cum pot fi încorporate obiceiurile sănătoase în viaţa de fiecare zi. Pentru majoritatea oamenilor, nici exerciţiul fizic, nici protejarea pielii, nici sănătatea dinţilor sau pierderea în greutate şi legăturile sociale nu vin de la sine. Multe dintre aceste obiceiuri bune necesită efort pentru a fi strecurate în activităţile zilnice. Ce obiceiuri menţinem şi la care renunţăm, cum planificăm activităţile şi cum reuşim să respectăm această planificare ţine de voinţa fiecăruia, important este să avem această planificare. Concluzia este una singură: Nu uitaţi să vă planificaţi sănătatea!!!