Proteinele, rolul lor în nutriție,

Proteinele sunt componentele de bază ale tuturor celulelor vii. Creşterea, reproducerea şi nutriţia, care sunt funcţii esenţiale ale materiei vii, sunt legate de proteine şi de produsele lor de metabolism: peptide şi aminoacizi. Aceste proteine sunt produsele directe ale expresiei genetice, fiecare genă conducând la sinteza unei proteine. Orice agent care denaturează proteinele împiedică celula să trăiască. Or, ele sunt extrem de fragil vis-a-vis de numeroşi factori: căldură, variaţie a pH, acizi, baze tari, metale grele, etc. Proteinele au funcţii diverse. Ele sunt componente importante ale învelişului exterior al organismului (pielea, părul de pe corp). Proteinele formează materia contractantă a muşchilor, sunt componente ale enzimelor care permit reacţiile chimice în organism. Anticorpii care ne permit să luptăm cu toxinele sau agenţii de agresie sunt proteine, de asemenea ca şi numeroşi hormoni. Unele alimente sunt relativ bogate în proteine: carnea, peştele, ouăle, caşcavalul, legumele uscate, cerealele.

 

 
Proteinele sunt formate cel puţin din 4 componente: carbon, oxigen,
Hidrogen şi azot. Sulful şi fosforul sunt prezente în cantităţi mici. Se cunosc vreo treizeci de aminoacizi, dintre care 22 sunt componente ale proteinelor alimentare de origine vegetală sau animală, şi respectiv a corpului uman. Aminoacizii sunt solubili în apă. În medie în alimentele uzuale un gram de azot se conţine în 6,25 g de proteine. Proteinele alimentare aportă azotul sub formă de grupuri
aminate – NH2 a aminoacizilor. Din aminoacizii eliberaţi în urma digestiei
în organism se produce sinteza propriilor proteine. Fiecare proteină se caracterizează printr-un număr şi o anumită ordine în lanţ a aminoacizilor.
Organismul unui copil sau al unui adult trebuie să sintetizeze mai mult de 60 mii de diferite proteine; unele în număr mic, altele în număr foarte mare. Unele proteine sunt formate din câţiva aminoacizi (oligopeptidele), altele din multe sute, reunite între ele într-o anumită ordine bine definită pentru fiecare proteină. Unele proteine au rol fiziologic specific (constituenţi ai pielii, părului), altele formează substanţele contractile ale muşchilor, care transformă
energia chimică în mişcare. Alte proteine constituie enzimele, anticorpii, hormonii etc. Iată de ce proteinele sunt absolut necesare vieţii; nu există viaţă fără
proteine. Rolul principal al proteinelor este de a furniza componentele
necesare formării proteinelor proprii – aminoacizii. Necesarul în proteine
trebuie considerat atât sub aspectul cantităţii lor, adică a totalului de azot
necesar, cât şi al calităţii lor, adică naturii şi proporţiei diferitor aminoacizi.
Aspectul cantitativ se caracterizează prin:
• Necesitatea de compensare a pierderilor şi de renovare permanentă
a proteinelor.
• Necesitatea de creştere şi formare a celulelor noi, în special la dezvoltarea
organismului copilului, adolescentului.
• Necesitatea formării fătului şi dezvoltării unor ţesuturi maternale
(uterul, sânii, masa sanguină).
• Există de asemenea necesităţi de reparaţie, după o intervenţie chirurgicală,
o hemoragie gravă, arsuri, precum şi după unele maladii:
convalescenţa are nevoie de proteine pentru a reveni la greutatea
obişnuită.
La un om alimentat normal pierderile de azot se produc: 90% – prin urină; mai puţin de 10% – prin masele fecale; o cantitate mică – prin piele.
Comitetul reunit de experţi al FAO/OMS propune fixarea «unui aport proteic de securitate», care se exprimă în grame de proteine de referinţă (proteine de valoare biologică foarte bună) şi constituie 0,75 g per kg masă corp per zi pentru adulţi. Din punct de vedere calitativ cei 22 de aminoacizi utilizaţi de organis pot fi clasificaţi în 2 grupe :
• Aminoacizi care uşor se sintetizează în organism din alte substan• Aminoacizi care nu pot fi sintetizaţi în organism, indispensabili (esenţiali) care trebuie furnizaţi de alimente (valina, leucina, isoleucina, treonina, metionina, lizina, fenilalanina, triptofanul). Proteinele de origine animală au un aport de aminoacizi indispensabili mai satisfăcător decât proteinele de origine vegetală. După conţinutul de aminoacizi indispensabili proteinele se împart în 3 categorii:
• proteine cu valoare biologică superioară – conţin toţi aminoacizii esenţiali în proporţii adecvate organismului uman (majoritatea proteinelor de origine animală); 50 Nutriţia în sănătatea publică
• proteine cu valoare biologică medie – conţin, de asemenea toţi aminoacizii
esenţiali, dar unii în proporţii insuficiente (legume, fructe, leguminoase uscate, cereale);
• proteine cu valoare biologică inferioară, cărora le lipsesc unul sau
mai mulţi aminoacizi esenţiali (zeina, proteina principală din porumb,
este lipsită de lizină şi este foarte săracă în triptofan, colagenul lipsit
de triptofan şi sărac în metionină, isoleucină, lizină şi treonină).
Aporturile recomandate în proteine trebuie să ţină cont de valoarea biologică
a proteinelor consumate. Pentru populaţia care consumă în special
proteine cu valoare biologică inferioară, cantităţile de proteine recomandate
trebuie să fie mai sporite.

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: