Sănătate

Cum hormonii ne influiențează silueta. Estrogenul

Există trei tipuri de estrogeni: estron (E1), estradiol (E2) și estriol (E3) care se sintetizează în organismul femeii în diferite perioade ale vieții. Estron – în perioada sarcinii, estriol – post-menopauză,  estradiolul este un hormon care se sintetizează în perioada fertilității.

estrogen

Estrogenul este secretat  de către ovare . Receptorii estrogenici se găsesc în cantități diferite în diferite țesuturi ale corpului, din această cauză ei au o acțiune atât de diversă.

body type_estrogen.jpg

  • Răspund de apariția semnelor feminine sexuale secundare.
  • Asigură depozitarea lipidelor subcutanate, în deosebi în regiunea coapselor.
  • Nivelul crescut al estrogenilor contribuie la apariția edemelor.
  • Asigură densitatea osoasă și contribuie la închiderea zonei de creștere a oaselor în timpul maturității sexuale, ceea ce determină ca femeile să fie mai scunde decât bărbații.
  • Joacă rol în funcția cognitive.

În organismul feminin estrogenii domină primele două săptămâni ale ciclului menstrual – în faza foliculară. Ciclul debutează cu un nivel scăzut al estrogenului, apoi treptat crește și brusc atinge picul în timpul ovulației. După ce a avut loc ovulația, nivelul lui scade și în săptămâna a treia puțin crește din nou, după care iar scade. Așa sfârșește un ciclu și începe altul. Referitor la masa corporală și sinteza grăsimilor, estrogenul poate avea atât efect pozitiv, cât și efect negativ.

Efecte negative

  1. Estrogenul poate influiența negativ nivelul hormonilor tiroidieni. Ultimii contribuind la modificarea masei corporale influiențând direct viteza metabolică.
  2. Marește cantitatea receptorilor Alfa-2 în celulule adipoase, în deosebi în celulele din partea inferioară a abdomenului și coapselor. Acești receptori blochează eliberarea acizilor grași din celule în circuitul sanguin. În așa mod estrogenul suprimă efectul hormonilor lipolitici eliberați în timpul antrenamentelor să-și desfășoare acțiunea în zonele problematice. În partea superioara a corpului estrogenul nu influiențează asupra cantității receptorilor Alfa-2 și celulele adipoase au o sensibilitate bună față de hormonii lipolitici.
  3. Estrogenii contribuie la sclerozarea membranelor celelelor adipoase, fiind cauza principală a apariției celulitei și grăsimilor greu de învins din zonele problematice (coapse, genunchi, partea inferioară a abdomenului).
  4. Injectarea unei doze mari de estrogen la mijlocul ciclului contribuie la reținerea sodiului și a apei.

Efecte pozitive

  1. În toate celulele adipoase este fermentul lipoproteinlipaza (LPL), care participă la depozitarea grăsimilor alimentare în celulele grase. Estrogenul are acțiunea de a micșora activitatea LPL din celulele adipoase subcutanate și mărește activitatea lor în celulele musculare, unde grăsimile sunt depozitate sub forma de trigliceride intramusculare și sunt utilizate în timpul unei activități fizice.
  2. Grăsimile din partea inferioară a abdomenului și de pe coapse au rol de a asigura cu energie organismul mamei și fătului în timpul sarcinii și alaptării. În așa mod organismul se apără de deficitul de energie și greu eliberează grăsimea din aceste stocuri. În timpul sarcinii și alaptării grăsimea stocată în zonele problematice ușor se supune metabolizării.
  3. Estrogenul normalizeză apetitul, influiențînd hormonul leptina. Estrogenul mărește sinteza leptinei de catre celulele adipoase, mărește sensibilitatea creierului față de leptină. Efectul asupra controlului apetitului se poate de observant la mijlocul ciclului menstrual, cand estrogenul atinge picul. Micșorarea nivelului de estrogen după ovulație și în continuare în a doua jumătate a ciclului contribuie la creșterea senzației de foame și pofta de alimente bogate caloric, mai ales spre sfârșitul ciclului. Estrogenul influiențează nivelul de serotonină și dopamină în creier cauzând dereglarea dispoziției și pofta de dulciuri. Dopamina face parte din sistemul recompensă în creier și scaderea nivelurilor crește dorința de a consuma alimente grase și bogate în carbohidrați rapizi. Anume din cauza nivelurilor scăzute de estrogen la sfârșitul ciclulu toate regimurile și dietele suferă fiasco.
  4. Estrogenul are multe efecte positive pe lângă controlul masei corporale. Are efecte antiinflamatoare, contribuie la refacerea musculară, asigură densitatea osoasă. Toate problemele apărute în menopauză – acumularea grăsimilor pe abdomen, rarifierea oaselor, osteoporoza, atrofia musculara sunt legate de lipsa estrogenului.

Concluzii

Necătând la faptul că estrogenul este învinuit de creșterea masei corporale, este clar că problema e mult mai profundă. Pe de o parte el răspunde acumularea grăsimilor în zonele specifice sexului feminin, iar pe de altă parte el influiețează pozitiv metabolismul lipidic și  controlul apetitului. Totuși estrogenul influiențează mai mult pozitiv decât negativ. Multe din efectele negative sunt cauzate de o alimentație dezechilibrată, bogată în grăsimi saturate și carbohidrați rapizi.

poze: google.com

redactat: R.I.

Reclame

Rolul Cromului în organism

Ca adulți, corpurile noastre conțin aproximativ 6 g de crom. Cea mai mare concentrație din acest mineral se află în păr, splină, rinichi și testicole. Inima, plămânii și creierul conșin de asemenea acest oligoelement, dar în concentrație mai redusă.

FUNCȚII ȘI UTILIZĂRI                                                                                                                                Rolul fundamental al cromului în corp este  să activeze ezenzimele implicate în metabolismul glucozei și în sinteza proteinelor.  Pe măsură ce îmbătrânim, mulți dintre noi par să manifeste mai mult sau mai puțin rezistență la insulină, adică organismul nu mai răspunde în mod adecvat tratamentului cu insulină. Aceasta este o parte a sindromului cronic de curând recunoscut și sub numele de Sindromul X. El include mai multe dereglări datorate bătrâneții, cum ar fi obezitatea, boli cardiovasculare, cancerul și poate conduce la diabet total. Suplimentele cu crom ajută să se normalizeze răspunsul la insulină și poate juca un rol-cheie în înlăturarea acestui sindrom.

DEREGLĂRI ÎN METABOLISMUL GLUCOZEI                                                                                           Cunoscută și sub denumirea de zahărul din sânge, glucoza este combustibilul celulelor care este arsă pentru a furniza energie. Hormonul insulina reglementează nivelul de glucoză din sânge, escortând-o în celulele noastre, spre a fi stocată pentru utilizări ulterioare. Aceasta împiedică procentul de zahăr din sânge să se ridice prea mult, așa cum se întâmplă în diabet, sau să coboare prea mult, așa cum se întâmplă in hipoglicemie. Deoarece cromul este mineralul major care se implică în producerea insulinei, ar putea să nu fie nici o surpriză că lipsa lui să interfereze cu nivelurile de zahăr din sânge. În mod experimental, suplimentarea cromului a dus la creșterea toleranței la glucoză la unii diabetici și la persoanele cu intoleranță la glucoză.

REDUCEREA GRĂSIMII CORPORALE                                                                                                          Un studiu efectuat de dr Gary Evans indică faptul că picolinatul de crom a dus la o creștere efectivă a masei musculare și la o reducere a grăsimii la alteții bărbați. Deasemenea a fost raportat că masa musculară slabă a fost mărită la femeile aflate într-un program de creștere în masă. Cromul domolește nivelurile glucozei în sânge și împreună cu insulina previne depunera grăsimilor.

_a0769fd8b7611219b8224de2d8f7926e.jpg

DOZELE ZILNICE DE REFERINȚĂ ȘI SIMPTOMELE DE CARENȚĂ                                                         Doza zilnică recomandată de crom este 120 mg.  Sportivii au un risc deosebit de carență de crom la limită. Alergatul extenuant induce în organism un stres considerabil și crește cerințele energetice de 7 până la 20 ori mai mult. Aceasta conduce la modificări hormonale și a altor substanțe implicate în metabolismul glucozei.

SURSE ALIMENTARE                                                                                                                                      Drojdia de bere, carnea ( în special ficatul ), brânza, toate tipurile de cereale și pâinea integrală. Verdețurile conțin crom, dar într-o formă puțin absorbabilă. Măcinarea cerealelor duce la pierderea până la 83% din crom.

SUPLIMENTE                                                                                                                                                       Cromul este disponibil ca supliment individual și component al unor formule de vitamine și minerale. Numeroase studii indică că polinicotinatul de crom are excelente propriatăți de a scădea glucoza, ca șo activități antioxidative în ficat și rinichi.

sursa poze: google.com                                                                                                                         Redactat: R.I.

Acneea, cauze și modalități de prevenire și tratament

      Acneea este o boală inflamatorie a pielii, care se caracterizeză prin apariția unor coșuri, puncte negre și puncte albe. Este cea mai comună afecțiune a pielii. Nu este doar o problemă cosmetică ci și una emoțională, având impact asupra încrederii și stimei de sine.

acnee-500x500

Acneea apare, adesea, la pubertate, când organismul crește foarte mult producția de androgeni. Acești hormoni stimulează producerea de keratină si sebum. Dacă sebumul este secretat  mai repede decât poate fi eliminat prin pori, apar leziunile. Excesul de grăsime  face porii lipicioși, permițând bacteriilor să pătrundă și să se dezvolte în ei. Punctele negre se formează când sebumul se combină cu pigmenții  din piele și pătrunde în pori. Dacă țesutul de sub epidermă începe să se umple cu sebum, apar punctele albe.

acnee

Factorii care pot contribui la apariția acneei sunt ereditatea, pielea grasă, dezechilibrul hormonal, ciclurile menstruale, candidozele. Alții posibili factori care pot contribui sunt alergiile, stresul și folosirea unor tipuri de medicamente cum sunt steroizii, litiul, contraceptivele orale, și unele medicamente pentru epilepsie.

Deficiențele nutriționale și/sau o dietă bogată în grăsimi saturate, grasimi hidrogenate și produse de origine animala pot fi și ele impplicate.

Expunerea la poluanții industriali, cum ar fi uleiurile pentru mașină, derivatele de gudron și hidrocarburile clorinate, pot avrea efecte negative asupra sănătății tenului.

Tratamentul acneei este unul complex, care cuprinde atât remedii medicamentoase, proceduri cosmetologice, cât și schimbarea modului de viață. În continuare vin cu câteva recomandări menite să prevină și să trateze acneea.

  • Adoptați o dietă hipoglicemică, bogată în fructe și legume (neprelucrate termic) și cu puține cereale procesate. Adăugați fibrele în regimul alimentar. Ele susțin curățarea colonului, eliminând toxinele și alergenii.
  • Mâncați zilnic alimente bogate în zinc, cum sunt fructele de mare, cerealele integrale, semințele de floarea-soarelui, nuci și alune. Zincul este un agent antibacterian și un element necesar pentru activitatea normală a glandelor sebacee.
  • Evitați alcoolul, cofeina, untul, brînza, ciocolata, cacaua, smântâna, grăsimea, peștele, alimentele prăjite, alimentele fierbinți și condimentate, grăsimile hidrogenate și vegetale, margarina, carnea roșie, băuturile răcoritoare.
  • Încercați să eliminați pentru o perioada lactatele. Acneea se poate dezvolta din cauza unei reactii cu răspuns inflamator la produsele lactate, iar grăsimea din ele, agravează situația.
  • Evitați toate formele de zahăr. Zahărul afectează activitatea sistemului imunitar. Biopsiile făcute la pacienții care sufereau de diferite forme de acnee au arătat că toleranța țesutului lor la glucoză este serios afectată. Cercetătorii numesc acest fenomen „diabet al pielii”.
  • Eliminați din dietă sarea iodată, înlocuiți-o cu sare de Himalaya.
  • Evitați machiajul, îndeosebi produsele cosmetice care au drept baza uleiurile. Pastrați în curățenie periuțele, bureții și toate ustensilele de machiaj dezinfectându-le cu alcool după fiecare utilizare.
  • Evitați pe cât e posibil stresul. Stresul încurajează dezechilibrele hormonale în organism. Expuneți zona afectată la soare câte 15 min în fiecare zi. Ideal e să o faceți în orele dimeneții sau după ora 16.
  • NU STOARCEȚI COȘURILE !!! Riscați să extindeți inflamația. Dacă este un coș profund, la stoarcere crește riscul de a transmite infecția la distanță pe cale hematogenă.

Tratamentul din grădină.

Uleiul de arbore de ceai este un antibiotic și antiseptic natural. Tamponați de 3 ori pe zi zona afectată cu ulei nediluat. Puteți adăuga câteva picături de ulei în demachiant pentru o curățare mai profundă și prevenirea apariției inflamațiilor.

ulei-de-arbore-de-ceai-infecții.jpg

Ulei esențial de levănțică este un bun antibiotic și antiseptic natural, poate fi aplicat direct pe zonele afectate.

aromaterapia.jpg

Rădăcina de brusture, frunzele de păpădie, armurariul, trifoiul roșu sunt bune pentru acnee. Rădăcina de brusture și trifoiul roșu curăță sângele. Armurariul și păpădia ajută ficatul să se autopurifice. Per ansamblu aceste plante ajuta la purificarea întregului organism. 200 ml ceai sau decoct divizată și administrată de 3 ori pe zi, alaturi de o alimentație pură, contribuie la o detoxifiere profundă.

Levănțica, trifoiul roșu, frunzele de căpșun pot fi utilizate ca băi de aburi pentru față. Levănțica ucide microorganismele și stimulează producția de celule noi. La 2 l apă clocotită adăugați 4 linguri amestec din plantele enumerate, le fierbeți împreună 1-2 min. Turnați amestecul într-un lighean și stați cu fața deasupra vaporilor cu un prosop în cap.

Suplimente alimentare.

  • Vitamine. A 5000-10000 UI zilnic până la vindecare. Vitamina A fortifică țesutul stratului epitelial. Complexul B, câte 100 mg de 3 ori pe zi. Vitamina antistres, fortifică tonusul pielii, îmbunătățește circulația sanguină. Vitamina C, 1g de 3 ori pe zi. Potențează funcția imunitară și reduce inflamația. Necesara pentru refacerea colagenului din țesutul pielii. Vitamina E, 400 UI zilnic. Ajuta la refacerea țesuturilor, antioxidant puternic.
  • Minerale.Picolinat de crom, ajută la reducerea infecțiilor cutanate. Potasiu, 90 mg zilnic. Deficitul a fost asociat cu apariția acneei. Zinc, 30-80 mg zilnic. Nu depășiți doza de 100 mg zilnic. Ajută la vindecarea țesuturilor și previne formarea cicatricelor.Un element necesar în producerea de lubrifiant a glandelor sebacee. Seleniu, 200 mcg zilnic. Menține elasticitatea țesuturilor și este un antioxidant puternic.
  • Dincolo de vitamine și mineraleAcizi grași esențiali. Mențin pielea netedă și moale, refac țesuturile și dizolvă depozitele de grăsime care astupă porii. Ajută la vindecare. Usturoi, 2 capsule de 3 ori pe zi în timpul mesei. Distruge bacteriile patogene și ciupercile din intestin, potențează funcția imunitar. Clorofilă, ajută la curățarea sângelui, previne infecțiile. Acidophilus,   contribuie cu bacterii esențiale la reducerea erupției.

Acneea este un semn că există o disfuncție în chimia  organismului, în dieta și/sau în modul în care obișnuiți să îngrijiți pielea. O dietă corectă, suplimente nutriționale și produse potrivite de îngrijire a pielii pot fi utile în rezolvarea problemei.

Poze:google.com

Redactat: R.I.

Don’t panic, eat organic! Clafoutis

Ieri vorbi-i cu mătușa mea:

„-Ce mai faci acolo la Chișinău, mai ai ce mânca?

– Chiar acum am venit de la piață, cu sacul plin de vitamine.

– Cum? La noi stau copacii încărcați de roadă, și tu cumperi fructe?”…

M-am gândit că sunt câteva veri, de când nu am mai mâncat fructe din copac, și nici conserve n-am făcut.

Îmi pun câteva haine într-un rucsac, iau ghetele din fugă, cheile, și pornesc la drum. Vreme de 2 ceasuri eram acasă pe malul Prutului. Zăvoiul mă așteaptă! Cobor din mașină la poarta de sub pădure, si aud un cuc:

– Cucule, am câțiva lei în buzunar, dacă îți dau și ție, mi-i înmulțești pân’la toamnă?

În loc de bună ziua, apuc o creangă de cireșe răscoapte, și mănânc cu poftă.

-Sunt și capșune dacă vrei, și vișinele deam îs coapte…

-Vișine? Toată iarna am visat clătite cu vișine, credeam că nu mai apuc vara să se coacă!

L-am lăsat pe cel mic cu buneii, am înhățat o găleată, și fuga în copac. Am lăsat sucul „nistrecior” să îmi umple gâtul, și pumnii, și papucii, dar cui ii pasă?

Până seara am reușit să pun în borcane, ditamai găleata de vișine.

Seara bunica mă chemă la ea:

-Vino și ți-oi da niște ouă să-ți ei cu tine!

Nu răbda-i mult, că uite-mă că intru și pe poarta bunicii.

-Dă să-ți dau si o bucată de brânză, dacă mai zăbovești un pic, îți dau și niște lapte de capră.

Mi-am facut rezerve pentru iarnă, și rezerve pentru o săptămână înainte. Și dacă tot m-a răsfățat bunica cu de toate, mi-am adus aminte de vara trecută, cănd eram de dimineață până seara în oficiu, și visam să gust din mult vestitul clafoutis cu cireșe, pe care îl găteau gospodinele din „Gustosel”. M-am întors de dimineață înapoi, plină de energie și de desage. Imediat ajunsă, am despachetat desaga, și am pus cuptorul la încins.

Mai departe cam așa:

Am spart 4 ouă de la găinile bunicii, le-am bătut bine cu un tel, apoi am pus 200 ml de chișleag(laptele proaspat de capră nu se păstrează mult, până la Chișinău a devenit chișleag – așa îi zice lumea din sat), (da e bun laptele de capră, sunt sigură ca nici nu a-ți gustat!), am bătut din nou bine, să amestec ouăle cu laptele, apoi am adăugat 100 g de zahăr brun, vanilia și un praf de sare, am bătut din nou bine, apoi la sfârșit am adăugat făina, cam 130g, aluatul trebuie sa iasă puțin mai gros ca cel de clătite. Am uns tigaia cu putin unt topit, apoi am presărat puțină făină pe toată suprafața ca să nu se lipească clafoutis-ul, apoi aranjez vișinele(am vrut cu vișine pentru ca le ador),cărora le-am scos anterior sâmburii, pe toată suprafața tigăii, și la sfârșit, torn aluatul deasupra lor. Toată minunăția merge la cuptorul încins la 180°, pentru 15-20 min. La dorință se poate adăuga praf de copt, pentru a fi puțin mai pufos. In acest caz, nu se scoate prăjitura imediat din cuptor. O dată scoasă, se răstoarnă pe un ziar, și se servește caldă. Și rece e foarte bunicică!

Vă urez tuturor bunici sănătoși, care să vă umple sacul ori de câte ori a-ți merge la ei, să îi prețuiți și să îi iubiți!

Și să mâncați organic! 😉

By Крутая Мама

Țesutul adipos secretă substanțe biologic active care te împiedică să slăbești.

Țesutul adipos este un organ dinamic care secretă mai mulți factori numiți adipokine. Aceste adipokine, cea mai mare parte, sunt legate, în mod direct sau indirect cu procesele care contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, hipertensiunei, rezistența la insulină (RI) și diabetul de tip 2, dislipidemia, sau reprezintă legătura dintre sindromul adipozitate, boli metabolice și cardiovasculare. Printre acestea, se numără factor de necroză tumorală alfa (TNF-a), interleukina-6 (IL-6), activatorului plasminogenului inhibitor-1 (PAI-1), proteina C-reactivă (CRP) , rezistina, proteina stimulatoare de acilare (ASP) și factorii implicați în sistemul renină angiotensină. În obezitate, depozitele de grăsime corporală sunt crescute, prezentând o expresie ridicată a adipokinelor, proporțională cu volumul mai mare de celule adipoase. Pe lângă expresia diferită, o consecință a creșterii țesutului adipos, compartimentele acestui țesut au valori diferite ale expresiei și secreției adipokinei. In general, tesutul adipos visceral , sau omental este cel mai activ, adică mai sensibilă la lipoliza prin catecolamine și b-adrenergic și mai rezistent la acțiunea insulinei. Mai mult, adipokinele țesutului adipos visceral (TAS)secretă concentrații mai mari legate de procesele pro-inflamatorii, cum ar fi resistina, angiotensina I, PAI1, CRP, IL-6, urmată de țesutul abdominal subcutanat adipos (TASA) și țesutul adipos subcutanat glúteo- (TASG) . Alte adipokine  cum ar fi leptina si ASP sunt exprimate într-o cantitate mai mare asupra TAS atât abdominale și gluteală-femural. Adipocite și rol important ca organism rezervor de energie, secreta numeroase proteine ​​si non-proteine ​​compuși care acționează asupra adipocitelor însele și alte țesuturi. În acest fel, acești factori modulează comportamentul funcțional al țesutului adipos și alții, creând mecanisme de feedback între ele.

TNF-a

TNF-a este o citokină care acționează direct asupra adipocitelor și promovarea inducerea apoptozei (moarte celulara programată) , inhibă lipoprotein lipaza (proteină responsabilă de oxidarea grăsimilor) , îndeplinind , prin urmare, un rol important de reglementare în acumularea de grăsimi în țesutul adipos. Expresia ARNm (acid ribonucleic mesager) și secreția de TNF-alfa sunt crescute la animalele obeze si la om, corelat pozitiv cu creșterea volumului celulelor adipoase in toate magazinele de grăsime al corpului . Intr-un studiu care a comparat persoanele cu greutate normala (IMC 19-24kg) și obezi (IMC 32-54kg ), a existat o corelație pozitivă între ARNm și TNF-BMI (indicele metabolic bazal) , ceea ce sugerează o corelație între nivelele ridicate de TNF-a și acumulare din țesutul adipos, în special la persoanele obeze (IMC> 35 kg /) .

IL-6

Interleukina-6 (IL-6), de asemenea, este o citokină cu efect pro-inflamator în răspunsurile și acțiunile acute în metabolismul carbohidraților și lipidelor. Expresia sa este crescut la persoanele obeze care au crescut contributia de IL-6 au crescut depozitele de secreție de grăsime abdominală (TAV și tasa) în raport cu fesieră-femural și HST (secreție de 2 până la 3 ori mai mare), comparativ cu TASA. La persoanele cu IMC> 28,3kg , IL-6 din ser a fost de 4 ori mai mare decat cea a persoanelor cu IMC mai mică, ceea ce conduce la un risc relativ crescut de 4 ori pentru bolile cardiovasculare.

PAI1

Inhibitorul activatorului plasminogenului activat-1 (PAI-1) promovează formarea de trombi și ruperea plăcilor aterogene instabile și modifică echilibrul fibrinolitic prin inhibarea producerii de plasmină, care contribuie la remodelarea arhitecturii vasculare și a procesului aterosclerotic. Studiile au descoperit o corelație puternică între nivelurile crescute de PAI1 la obezi, cu alte afecțiuni metabolice asociate cu sindromul rezistenței la insulină, cum ar fi hiperglicemia, hiperinsulinemia și trigliceridelor a jeun și valori crescute ale colesterolului LDL, și potențialul de hipercoagulabilitate de putere . Nivelurile serice crescute de PAI1 la persoanele obeze par a fi mai legate de exprimare mai mare in tesutul adipos visceral in tesutul adipos subcutanat abdominal și poate fi responsabilă pentru 28% din variația PAI1. Aceste date confirmă, de asemenea, țesutul visceral expresie mai mare comparativ cu abdominal subcutanat, dacă acesta din urmă prezentând de asemenea secreție semnificativă, precum și relația dintre nivelurile crescute de PAI-1 în prezența sindromului rezistenței la insulină.

PCR

Proteina C reactivă (CRP) este un marker independent și inflamator al riscului de boală cardiovasculară . Țesut adipos abdominal a fost considerată predictivă a concentrațiilor ridicate de PCR datorită expresiei semnificative a acestei proteine ​​depuneri în grăsimea abdominală, grăsimea viscerale și subcutanată de albă. Femeile cu un IMC mai mare de 28,3kg au avut niveluri serice de CRP de 12 ori mai mare decat femeile cu IMC mai mic, un risc crescut de 4 ori pentru boala arterelor coronare.

Resistina

Resistina este o proteină cu proprietăți proinflamatorii, cum ar fi TNF-α și IL-6, secretate de monocite și adipocite . Promovează rezistența la insulină prin creșterea glicogenezei hepatice, având un efect rapid asupra acestui țesut . Alte studii au descoperit in vivo efecte ale administrării și neutralizarea resistin – toleranței la glucoză în mușchii scheletici și țesutul muscular adipos, indicând aceeași cota  în aceste țesuturi prin modularea negativă a unuia sau mai multor unități de insulină pentru a captura glucoza.

ASP

Proteina care stimulează acilarea (ASP), secretă, de asemenea, în țesutul adipos, are un efect important asupra lipogenezei . Acesta inhibă lipoliza în acest țesut prin inhibarea hormonului lipazei sensibil (LHS) și stimulează lipogeneza prin sporirea translocarea transportorului glucozei (GLUT-4) din citosol la membrana, creșterea producției de glicerol-3-fosfat și activitatea crescută a diacilglicerol aciltransferazei, o enzimă catalitică în sinteza trigliceridelor . In plus, insulina are un efect sinergic, stimulând esterificarea acizilor grași liberi în perioada postprandială (după masă) și lipoliza post-transesterificare . Se pare că este crescut la persoanele obeze, având o relație pozitivă în principal în ceea ce privește acumularea de țesut adipos subcutanat.

PPAR-g

Factorul de transcripție activat de liganzi (PPAR-g), familia gama, este singurul membru al unei familii de receptori nucleari care este exprimată la un nivel ridicat în mod specific în țesutul adipos, cu rol important in adipogeneză. De asemenea, are rol important în sensibilizarea periferică la insulină. La pacienții cu lipodistrofie, parțială sau totală, starea rezistenței la insulină la animale și la oameni a fost asociată cu PPAR-g polimorfisme, ducând la schimbări drastice în cantitatea și distribuția țesutului adipos. Expresia sa este, de asemenea, crescută la persoanele obeze, în legătură cu creșterea volumului de adipocite.

Leptină

Leptina și lipostato importante, și anume controlorul echilibrului energetic în fncție de stocare de grasime corporala, pe termen lung a fost implicată în reglarea sistemului imunitar, respirator și de reproducere . Expresia sa este predominant în țesutul adipos (> 95%), variind în funcție de mărimea adipocitelor și de masa totală de grăsime . TAS la slabi si obezi, are expresia ARNm mai mare și secreția în raport cu TAV, atingând valori de 2 până la 8 ori mai mare. Explicația acestui fapt este, în principal relația de exprimare leptina în raport cu dimensiunea adipocitelor TAS care sunt mai mari decât TAV . Deși expresia inferioară TAS, eliberarea de leptina este proporțională cu mărimea din greutatea totală a TAV, adică, aceasta este, de asemenea, creșterea depunerilor de grăsime la persoanele obeze.

ACȚIUNEA CATECOLAMINELOR ȘI A INSULINEI  ÎN ȚESUTUL  ADIPOS

Catecolaminele sunt activatori puternici care acționează prin lipoliza B1, B2 și activitatea adrenoreceptorilor B3 stimulator al lipazei sensibil la hormoni (HSL) și lipaza lipoprotein inhibare (LLP) . Reglementarea HSL se face prin formarea adenilat ciclazei monofosfatului (AMPc) , care participă la procesul de fosforilare a LHS și translocarea din citosol la suprafață, și crește acțiunea perilipin, care permite accesul la LHS la intracelulară trigliceridică . În același timp, catecolamine acționează ca factor inhibitor asupra a2-adrenoceptorii, care au o acțiune anti-lipolitic.

Spre deosebire de catecolamine, insulina are rolul lipogenic pe țesutul adipos. Promovează stocul de trigliceride prin diferite mecanisme, inclusiv diferențierea preadipocite la adipocite, în stimularea transportului glucozei și acizilor grași și sinteza trigliceridelor. Transferul de glucoză este mediată de activarea substratului receptorului de insulină (IRS). Absorbția trigliceridelor serice este măsurată prin creșterea activității LLP, având ca rezultat absorbția acizilor grași liberi (FFA) în lipoproteinele din ser . Insulina inhibă de asemenea lipoliza prin activarea a2-adrenoreceptori de linositol fosfodidil 3-kinazei (P13K) și fosfodiesteraze, inclusiv 3B (PDE3), care stimulează lipoliza post-transesterificare FFA .

ROLUL GRĂSIILOR INTRAMUSCULARE ÎN REZISTENȚĂ INSULINĂ

Acumularea excesivă de grăsime intramusculară (IM) a fost asociată cu prezența IR musculare la adolescenți, diabetici și non-diabetici obezi și sedentari. La indivizii tineri și slabi cu rude diabetice, riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 a fost mai mare, corelând cu IG mai mare, sensibilitatea scăzută la acești indivizi. Predispoziția la DZ2 ( diabet zaharat tip 2 ) la acești indivizi a avut GI ca un factor de risc independent pentru IR .

CONCLUZII

Pe scurt, caracteristicile endocrine și metabolice pot fi identificate în toate depozitele de grăsime (TAV, TASA, TASG, GI) și pot avea un rol modulativ, în principal în obezitate. TAV ( țesutul adipos visceral ) poate fi considerat cel mai activ metabolic din cauza răspunsului mai mare la catecolamine și sensibilitate mai mică la suprimarea lipolizei mediată de insulină și FFA eliberare direct la ficat prin intermediul sistemului portal. TASA are proprietăți intermediare între TAV și TASG în raport cu expresia citokinelor și a factorilor antiinflamatori și cu sensibilitatea lipolitică a catecolaminelor.

 

Abrevierile sunt explicate în text.

sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28638930

redactat: RI

Constipația, cauze și modalități de prevenire.

Constipația este o problemă cronică, este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate pe plan internațional. Se caracterizează prin dificultatea de a defeca, însoțită uneori de crampe și dureri în rect, din cauza eforturilui de a face să treacă excrementele tari. Uneori actul in sine este însoțit de urme de sânge, din cauza lezării vaselor rectului.

constipatie

În mod normal, trebuie să avem scaun o dată în zi, ideal dimineața după trezire. Dacă excrementele nu sunt evacuate zilnic, ele se blochează în rect, în jurul lor se acumuleaza mucus și fluide, ducând la o incontinență fecalică și la o serie de probleme de sănătate, cum ar fi indigestia, insomnia, afecțiuni gastrice și intestinale, febra, pierderea poftei de mâncare, etc. În constipația cronică, toxinele se acumulează in corp, provocând dezechilibrul florei saprofite, probleme cutanate ( alergii, exeme, acnee,), indispoziție, dereglarea vitalității și calității vieții. Cu cât bolul fecal stă mai mult în intestin, cu atât mai multe șanse ca bacteriile patogene să se înmulțească și produselor metabolice să intoxifice organismul.

Cauzele constipație.

  1. Absența exercițiilor fizice, care stimulează mișcările peristaltice.
  2. Absența fibrelor din rația alimentară, care măresc volumul bolului fecal și mecanic stimulează mișcările peristaltice.
  3. Deshidratarea sau aportul insuficient de fluide, care înmoaie excrementele și fac să treacă prin colon fără să producă iritații.
  4. Alimentația rafinată, lipsită de nutrienți și fibre.
  5. Lipsa regimului. Organismul e un mecanism care lucreză după grafic bine stabilit. Mesele luate la aceeași ora, somnul și chiar graficul vizitării veceului ar trebui respectate cu strictețe.
  6. Călătoriile, mai ales când are loc schimbarea fuselor orare.
  7. Medicamentele. Analgezicele opioide, suplimentele de fier și calciu produc constipație.
  8. Stresul mental.

Prevenire și tratare

Adoptați un regim alimentar bogat în fibre. Alimentația bogată în fibre nu numai că previne constipația, ci poate preveni și diverticuloza, hemoroizii, polipii intestinali și chiar cancerul colorectal. Evitați mâncărurile prăjite și cele bogate in carbohidrați rafinați ( prăjiturile, ciocolata, pâinea albă și derivatele din faină albă). Hidratarea, 30-40 ml apa la kg masă corporala. Exerciții fizice regulate.

Remedii alimentare

  • Adoptați un regim alimentar bogat în fibre, bazat pe cereale integrale, orez sălbatic, legume și fructe proaspete (merele, bananele, smochinele, papaya, perele și prunele).
  • Mâncați încet și mestecați bine. Aceasta ajută mult digestiei și va ușura excreția.
  • Semințe de in macinate, se pun seara la hidratat, a doua zi dimineata se consuma cu o oră înainte de micul dejun.
  • Uleiurile vegetale. O lingură de ulei de măsline, in, migdale, susan, ricin, dimineața cu o oră înainte de micul dejun.
  • Hidratați prunele uscate, curmalele sau smochinele și le consumati pe stomacul gol
  • Introduceți în meniu cruciferele (varza, broccoli, conopida, varza de bruxelles, varza kale)
  • Mucilaginoasele cum ar fi okhra.
  • Evitați brânzeturile maturate și laptele.
  • Evitati ceaiul negru și băuturile alcoolice.
  • Beți dimineața pe nemâncate 3 linguri de suc proaspăt de cartof cu un pic de miere.

Fitoterapia

  • Ceai laxativ: se compune din: coajă de crușin, frunze de roiniță, rădăcină de lemn-dulce, volbură. Se recomandă în stări de constipații și acumulare de toxine, precum și îndureri de cap și lipsa poftei de mâncare.
  • Pulbere laxativ-purgativă: se compune din: coajă de crușin, frunze de frasin, rădăcină de cicoare, rădăcină de lemn-dulce, fenicul. Toate ingredientele se trec prin râșniță, se administrează câte o linguriță cu un pahar cu apă.
  • Ceai laxativ-antihemoroidal: Se compune din: coajă de crușin, flori de coada șoricelului. Se recomandă în constipații cronice.
  • Ceai laxativ: Se compune din: Seminichie. O lingura produs vegetal se infuzează cu 200 ml apă clocotită.

Dacă după modificarea regimului alimentar și a stilului de viață tot este actuală problema contipației adresați-vă la un medic proctolog.

Promotie de primavara

O femeie puternică e o femeie inteligentă. O femeie inteligentă ştie să fie frumoasă şi îngrijită. Jurnalul unei Femei Puternice, in colaborare cu Tatiana Manoli vine la voi cu câteva oferte de primăvară. Pentru că noi, femeile, merităm tot ce e mai bun.

Martie e luna noastră, a femeilor. Nu ezitați să vă simțiți răsfățate. Nu ezitați să fiți mereu feminine.